Exista riscul ca jumatate din numarul total al parlamentarilor sa fie alesi la gramada, pe lista de partid.

Lucrurile nu sint inca pe deplin clare in ceea ce priveste legea pentru alegerea Parlamentului. Comisia pentru elaborarea Codului electoral a adoptat ieri principiul votului uninominal mixt prin compensare, dar nu si procedura efectiva de vot. Aceasta ar urma sa fie adoptata dupa ce partidele politice vor face simulari pe cele doua variante ramase in discutie: cea propusa de Pro Democratia in cooperare cu PNL, care prevede acordarea directa a 50% dintre mandate cistigatorilor colegiilor uninominale si 50% prin redistribuire, in circumscriptii judetene, unor candidati clasati (de regula) pe pozitia a doua in colegii, in functie de procentele obtinute de partide, procente rezultate din scorurile electorale ale candidatilor, sau cea avansata ieri de PSD, prin care 50% dintre mandate se acorda cistigatorilor colegiilor electorale, iar celelalte 50%, pe lista de partid, in functie de procentul realizat de partide prin votarea listei - sistemul „german".

„S-a facut o jumatate de pas inainte", considera presedintele Comisiei, liberalul Mihai Voicu. „Am progresat", sustine si vicepresedintele Valentin Iliescu (PD). Nu de aceeasi parere este si expertul pe programe electorale al Pro Democratia, Adrian Sorescu. „Noua pozitie a PSD complica lucrurile si cred ca se vor intirzia procedurile. O noua solutie necesita noi negocieri si imi este teama ca legea nu va fi adoptata in aceasta toamna. In sistemul propus de PSD vom avea din nou parlamentari care vor fi alesi sub adapostul listei si, din punct de vedere tehnic, alegatorul da patru voturi in loc de doua, cum este in sistemul propus de noi. In sistemul nostru, chiar si candidatii alesi prin redistribuire tot uninominal erau votati. Noi nu agream varianta PSD", spune Sorescu.

Sistemul de vot „german" a fost propus ieri de PSD, dupa ce a fost respinsa o alta varianta a principalului partid de opozitie, si anume cea care prevedea vot uninominal pur, in doua tururi de scrutin.

Presedintele Comisiei, Mihai Voicu, nu a supus ieri la vot nici una dintre cele doua variante ramase in discutie. Urmatoarea intrunire a Comisiei - care ar putea sa fie decisiva - se va desfasura saptamina viitoare.

Ce prevede sistemul „german" * organizarea circumscriptiilor electorale si a colegiilor uninominale este similara celei din varianta Pro Democratia: 42 de circumscriptii electorale (echivalente judetelor), 140 de colegii uninominale pentru Camera si 60 pentru Senat.

Un colegiu uninominal nu poate depasi granita unui judet;

* in fiecare colegiu uninominal un partid politic desemneaza cite un singur candidat, dar in fiecare circumscriptie (judet) va exista si o lista de partid cu candidati .

Persoana care candideaza in colegiul uninominal poate sa se regaseasca si pe lista de partid;

* alegatorul da un vot dublu: voteaza uninominal candidatul dintr-un colegiu, dar voteaza si lista de partid. In total, un alegator va primi patru buletine de vot: doua pentru Camera, doua pentru Senat;

* cistigatorii colegiilor devin automat parlamentari. Astfel se obtin 50% din mandatele pentru fiecare Camera;

* in functie de procentul obtinut intr-o circumscriptie de partide - la calcularea procentului se iau in calcul doar voturile obtinute de lista de partid, nu si cele obtinute de candidati in colegiile uninominale -, se distribuie celelalte mandate din respectiva circumscriptie.