S-a initiat un proiect de lege a lustratiei care a fost adoptat de Senat si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Abstractie facand de faptul ca daca o astfel de initiativa era, poate, binevenita in primii ani de dupa Revolutia din decembrie 1989 si ca ea astazi apare ca tardiva, proiectul - asa cum se prezinta acum - ridica mai multe tipuri de probleme.


1.Legea este intemeiata pe o filozofie stramba, care a functionat doar in regimuri totalitare, promovand doua idei de baza: (1) Trecutul este mai important decat prezentul, respectiv ca biografia unui om este mai importanta decat ceea ce a facut si face acel om de la Revolutia din decembrie pana in prezent; (2) Functiile publice sunt izvor de privilegii si avantaje si "drept este" ca aceste privilegii si avantaje sa fie rezervate celor care nu le-au avut. Este o reluare, intr-un alt plan, a principiului marxist-leninist al "exproprierii expropriatorilor".


2.Legea intra in conflict cu
Constitutia Romaniei deoarece:
a) Limiteaza dreptul cetatenilor de a fi alesi;
b) Limiteaza dreptul la munca, ingradind libertatea de alegere a ocupatiei si a locului de munca;
c) Aplica retroactiv limitarea libertatii de constiinta si a convingerilor (orice activist al PCR poate afirma ca a fost activist ca urmare a convingerilor sale, iar acum este pedepsit pentru ele).


3.Legea introduce criterii politice de selectare si promovare a functionarilor publici, criterii care, potrivit altor reglementari legale, nu ar trebui sa existe.


4.Legea va conduce la situatii stupide: criteriile politice de selectare si promovare a administratorilor in societati comerciale cu capital de stat au drept consecinta ca un "lustrat" poate ajunge PDG pe canal privat, dar nu poate ajunge simplu membru al CA intr-o societate cu capital de stat.


5.Legea instituie un principiu inadmisibil intr-o societate democrata - cel al prezumtiei de vinovatie colectiva (prezumtie care nu a functionat decat in societati totalitare: fata de evrei, fata de tigani, fata de mosieri, de chiaburi etc.).


6.Invocand in expunerea de motive punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara, legea invoca "in sprijinul ei" tocmai respingerea populara a acestuia prin voturile acordate lui Ion Iliescu la alegerile din 1990, 1992 si 2000.


IGNORARE. Toate regimurile politice au aplicat lustratii, dar cu exceptia a foarte putine regimuri totalitare s-au ferit sa le legifereze. Aliatii victoriosi in al doilea razboi mondial au legiferat lustrarea elitelor din tarile infrante prin acte ale puterilor ocupante, dar clasa politica romaneasca postcomunista nu este o armata de ocupatie victorioasa a Romaniei comuniste. Nici macar comunismul nu a legiferat lustratia decat in perioada incipienta, dupa care, din motive propagandiste si sub presiune internationala, a trecut de la lustrarea prin legislatie la lustrarea prin practica politica si administrativa.
Initiatorii proiectului de lege si Senatul Romaniei ignora faptul ca toate legile lustratiei adoptate de tari membre ale UE au generat reactii europene negative si au trebuit pana la urma fie sa le abroge, fie sa le modifice. Initiatorii proiectului si Senatul Romaniei au ignorat observatiile Consiliului Legislativ referitoare la neconstitutionalitatea legii si la soarta altor initiative de acest gen; ei au ignorat si reactia recenta a Comisiei UE si a Parlamentului European fata de legea poloneza a lustratiei.


Adoptarea unei legislatii a lustratiei este expresia recunoasterii de catre o parte a clasei politice romanesti a incapacitatii sale de a convinge electoratul sa utilizeze criteriile din legea lustratiei drept criterii ale votului. Altfel spus, initiatorii sunt constienti ca "lustratii" dispun de sustinere electorala si pentru a impiedica ca aceasta sustinere sa se materializeze in voturi scot o lege care le interzice acestora sa apeleze la electorat. Merita mentionat si faptul ca lustratia nu a fost o componenta a programului politic al nici unui partid sau alianta in 2004 si ca nu exista informatii cu privire la sustinerea electorala a unei asemenea initiative.


LUSTRATII. Legea a declansat o nesfarsita targuiala politica pentru simplul motiv ca ea are ca tinta persoane identificabile, si nu principii. Dezbaterea din jurul legii a devenit ridicola prin introducerea unor categorii de lustrati cu tinta directa. De exemplu, lustrarea "sefilor misiunilor comerciale" din strainatate se refera direct la Traian Basescu, iar lustrarea "persoanelor cu responsabilitati in domeniul operatiunilor valutare" se refera la Theodor Stolojan. Asemenea "amendamente" dovedesc ca departe de a fi vorba de principii, morala si filozofie avem de-a face cu o simpla incaierare intre politicieni pe coridoarele puterii. Nici macar la o indreptare morala a societatii - nu vorbesc de "asanare", ar fi prea mult - nu cred ca se poate spera ca va aduce legea lustratiei, daca ne uitam macar la tinerii care au intrat in viata politica, economica, sociala, in ultimii ani, tineri necontaminati - datorita varstei - de educatia din perioada comunista. Se gandeste cineva ce tulburare politica si sociala ar produce adoptarea acestui proiect de lege si ce consecinte nefaste ar avea pentru Romanias Se uita prea usor ca "cetatile nu pot vietui in normalitate sub semnul lui Dionisos; cetatile traiesc si prospera doar sub patronajul lui Apolo". Sunt doar cateva din motivele pentru care cred ca Romania nu are nevoie de o astfel de lege la aproape 20 de ani de la Revolutie.