Lucrarile la "drumul lui Basescu" reluate

Unul dintre cele mai mediatizate cazuri din ultimele zile este cel privind sistarea lucrarilor la drumul 66 A ce ar trebui sa faca legatura dintre Campu lui Neag si Baile Herculane. Asa cum se stie constructia a fost blocata din lipsa unor avize de mediu, dar mai ales pentru ca ea afecteaza grav Parcul National Retezat, una dintre cele mai mari rezervatii naturale din Europa. Un aspect de care presedintelui Traian Basescu nu ii pasa. Astfel, in urma cu doua zile, el a depus o plangere la Parchetul General impotriva unei "actiuni abuzive a birocratiei", considerand ca sistarea lucrarilor poate aduce grave prejudicii financiar-bugetare si poate impiedica dezvoltarea zonei. Interesant este ca la doar o zi de la depunerea plangerii, lucrarile in zona au reinceput. Chiar daca lipsesc in continuare avizele de mediu. Firma constructoare, CCCF SA, sustine ca nu este vorba despre continuarea lucrarilor care au fost oprite, ci doar de conservarea a ceea ce deja s-a realizat. Lucru cerut de autoritatile locale. Astfel, in zona pot fi intalniti zeci de muncitori, dar si excavatoare, si buldozere care sapa in peretele muntelui.
De cealalta parte, seful Parcului National Retezat sustine ca nu se poate vorbi despre lucrari de conservare, intrucat ele s-ar face manual, si nu cu buldozere, asa cum se intampla.
Cert este ca peisajul arata dezolant. Versantii sunt decopertati aproape total, vegetatia este rasa cu buldozerele sau cu excavatorul, iar pe vechiul drum forestier zac acum gramezi de moloz si balast, dar si sute de dale uriase de beton, depozitate acolo pentru a fi montate la baza structurii de rezistenta a soselei. Zgomotul de motoare, pichkammere si excavatoare putea fi auzit chiar din curba in care se afla indicatorul "Limita Parcului National Retezat", ce strajuieste Campul Mielului. Desi lucrarile la drumul ce leaga Campu lui Neag de Baile Herculane au fost sistate, constructorii veniti cu o autospeciala Roman Diesel, cu numarul de inmatriculare TM 25 CCF, munceau de zor. Astfel, un excavator postat de-a curmezisul soselei sapa in malul drept al drumului, dupa care incarca cu pamant o basculanta de mare tonaj. Peretele muntelui, astfel decopertat pentru largirea DN 66 A, arata cumplit. In acelasi loc, doi muncitori spargeau cu pichkammere stanca si bolovanii rostogoliti in urma decopertarii.
O alta echipa se afla la o distanta de un kilometru. Cincisprezece muncitori turnau betoane pe marginea stanga a soselei. Mai sus, cam la 200 de metri departare, alti zece confectionau cofrajele in care trebuie turnat betonul. Drumul este blocat dupa alti doi kilometri, de un excavator care tocmai ce sapase in carosabil o groapa de doi metri.
In tot acest timp, printre localnici domneste nepasarea. Oamenii din zona nu se gandesc la distrugerea parcului si spera ca drumul le va aduce cat mai multi bani. "Am aflat si eu ca un parlamentar din zona ar fi spus oamenilor ca drumul asta va aduce multi bani, deoarece se va face concurs de masini de viteza, ca alea de-au fost in Bucuresti", ne-a spus un localnic.
Interesele presedintelui
In spatele scandalului "DN 66 A" stau, pe de o parte, orgoliul presedintelui care in toamna lui 1999, pe cand era ministru al Transporturilor, a transformat un drum forestier intr-unul national. Pe de alta parte, decizia lui Basescu de a se implica in reluarea lucrarilor la drumul care afecteaza grav biosistemul din Rezervatia Nationala Parcul Retezat are la baza dorinta de a scoate din insolventa o firma care i-a fost foarte apropiata pe vremea cand era seful Transporturilor. Este vorba despre CCCF SA, firma a carei filiala timisoreana realizeaza lucrarile. In acest moment, CCCF SA are de incasat, de peste un an, aproape 300 de miliarde de lei vechi de la Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara, care este beneficiarul lucrarii, pentru lucrarile efectuate pana acum. Mai mult, conform unor angajati ai CCCF SA, firma a fost vitregita in timpul mandatului lui Miron Mitrea la Transporturi.
Asadar, in ciuda protestelor organizatiei Geeenpeace Romania, ale societatii civile, ale specialistilor din cadrul Consiliului Stiintific al Parcului National Retezat, Basescu face presiuni infernale pentru continuarea lucrarilor. Fostul ministru al Transporturilor, din postura actuala de sef al tarii, reclama la Parchetul General "birocratia" care ar pune piedica proiectului sau criminal pentru mediul inconjurator si pentru inestimabilul patrimoniu natural al Romaniei, face declaratii in favoarea continuarii lucrarilor, se razboieste cu organizatiile de mediu si cu presa, care sustin sistarea lucrarilor. Asa cum reporterii ZIUA au vazut la fata locului, in acest moment lucrarile au fost reluate in forta la DN 66 A, sub pretextul conservarii lucrarilor deja executate. Ciudat, reluarea lucrarilor are loc aproape in acelasi timp cu interventia publica a lui Basescu.
Dezastrul continua
Conform datelor furnizate de Nicusor Constantinescu, presedintele - director general al companiei CCCF SA, constructorul drumului DN 66 A, lucrarile au fost reluate ieri. La doar o zi dupa declaratiile lui Basescu. Reluarea lucrarilor s-a facut in baza unei note de constatare intocmita pe 4 iulie 2007, prin care reprezentantii Garzii de Mediu, ai Inspectoratului Judetean in Constructii Hunedoara, ai Directiei Apele Romane Craiova, ai beneficiarului si ai constructorului au hotarat "reluarea activitatii, incepand cu data de 10.07.2007, conform lucrarilor inventariate in nota, in vederea conservarii lucrarilor existente. Restul cantitatilor de lucrari vor fi executate dupa incheierea procedurii juridice avand ca obiect eliberarea avizului Parcului National Retezat". Spre a-i face pe plac lui Basescu, sefii locali ai institutiilor mentionate invoca grija, vezi Doamne!, pentru protejarea mediului: "prevenirea unor blocaje ale cursului de apa in urma unor eventuale viituri, executarea de urgenta a conservarii lucrarilor existente, care ar pune in pericol viata ori sanatatea umana si animala".
HG pentru un singur drum
Povestea acestui scandal ecologico-financiar isi are originile intr-o obscura hotarare de guvern din 1999.
Atunci, la solicitarea bunului sau prieten Traian Basescu, premierul Radu Vasile a emis HG nr. 856 din 18 octombrie 1999, cu un singur articol. "Se aproba clasificarea sectoarelor de drum forestier, aflate in proprietatea publica a statului si in administrarea Regiei Nationale a Padurilor, ca drum national, DN 66 A, de clasa tehnica V, conform anexei care face parte integranta din prezenta hotarare", scrie in articolul unic al documentului. Actul este semnat de premierul de atunci, Radu Vasile, si este contrasemnat de Traian Basescu, ministrul Transporturilor. In anexa hotararii de guvern figureaza un singur drum: "DN 66 A, km 30 + 604 Campu lui Neag, limita iesire din judetul Hunedoara, limita intrare in judetul Gorj (Pasul Jiu-Cerna), coada lacului de acumulare Valea lui Iovan". Asadar, Basescu, "adevaratul premier" in Cabinetul condus formal de Radu Vasile, a vrut neaparat un drum asfaltat pe teritoriul Rezervatiei Nationale Retezat, dorinta pentru realizarea careia nu a precupetit nici un efort. Care sunt motivatiile reale ale incrancenarii lui Basescu in favoarea realizarii acestei investitii care dureaza, iata, de aproape opt ani, nu se stie, deocamdata. Cert este ca nici macar pentru multele refaceri ale autostrazii Bucuresti-Pitesti, spre exemplu, Basescu nu a purtat o asemenea indarjita batalie.
Mediul, grav afectat
Conform specialistilor din Consiliul Stiintific al Parcului National Retezat (CS PNR), constructia drumului DN 66A, sectorul II (km 37+441 - km 47+600), la care s-a lucrat fara acord de mediu, pune intr-un grav pericol Rezervatia Naturala Retezat.
Oamenii de stiinta romani au tras un disperat semnal de alarma intr-un document de care Basescu nu vrea sa tina cont. "Analizand raportul la studiul de evaluare a impactului de mediu (EIA), membrii Consiliului Stiintific considera ca impactul constructiei drumului este unul semnificativ, avand in vedere faptul ca obiectivul principal al Parcului este cel de conservare a biodiversitatii, iar prin lucrarile de constructie a drumului s-au distrus habitate naturale (de exemplu habitatul vidrei), s-au fragmentat habitate naturale (prin modul in care s-a executat drumul, de exemplu prin realizarea unor ziduri de sprijin inalte). Studiul EIA ar trebui sa evalueze efectele drumului in etapa de exploatare, intrucat vor exista impacte negative, si anume: se va mentine fragmentarea habitatelor naturale, vor aparea gunoaie si eventual ursii "gunoieri", va creste in mod semnificativ poluarea aerului si a apei, se favorizeaza braconajul, taierile ilegale, turismul de sfarsit de saptamana necontrolat, camparea haotica. In plus, vor aparea constructiile (hoteluri, pensiuni), campinguri, partii de schi, toate acestea fiind asociate cu degradarea peisajului, in conditiile in care exista o tendinta clara la nivel mondial de crestere a interesului pentru zone mai putin afectate de activitati umane (peisaje intacte).
In concluzie, avand in vedere cele de mai sus, CS al PNR solicita refacerea/completarea studiului de evaluare a impactului asupra mediului, reanalizarea/refacerea PUZ pentru zona, cu evaluarea impactului de mediu prin respectarea prevederilor HG 1076/2004 (evaluare de mediu pentru planuri si programe). Se va tine cont de Planul de Management al Parcului si de faptul ca din 2007 zona este propusa si ca sit Natura 2000. Consiliul Stiintific al PNR va reanaliza solicitarea de avizare a drumului in functie de studiul de evaluare a impactului completat si de masura in care cele planificate prin PUZ se dovedesc a avea impact minim asupra Parcului", se arata in documentul care poarta semnatura Erikai Stanciu, presedintele Consiliului Stiintific al Parcului National Retezat. Concluziile specialistilor au fost trimise tuturor autoritatilor care ar fi trebuit sa ia masuri pentru intrarea in legalitate, de la Garda de Mediu pana la conducerile Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale S.A., Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Timisoara, precum si prefectului judetului Hunedoara.
"Mistoul" lui Malita
Drept raspuns la ingrijorarile exprimate de oamenii de stiinta, seful Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Timisoara (DRDP), dr. ing. Ioan Malita, raspunde in bascalie ingrijorarii exprimate de organizatia Greenpeace Romania. "Dupa cei de la Greenpeace, ar trebui sa nu mai facem nimic. Avem toate avizele si nu ne-am atins de nimic din zona, nu am deranjat deloc mediul. Acordul de mediu a existat, dar trebuie refacut, pentru ca s-au schimbat normele.
Ne-au cerut sa facem tunele pentru broaste si banchete pentru reptile, le facem pe toate", a spus directorul. Oficialii Greenpeace au acuzat, prin mai multe rapoarte si comunicate de presa, ca DN 66 A nu ar avea acord de mediu, fapt confirmat de Malita. Greenpeace Romania a mai acuzat DRDP Timisoara ca lucreaza ilegal la construirea drumului prin muntii Retezat, distrugand peisajul
forestier.
Monica Iacob-Ridzi, trompeta presedintelui
Sistarea lucrarilor de modernizare a DN 66A risca sa izoleze economic Valea Jiului, a precizat, ieri, prin intermediul unui comunicat de presa, deputatul PD Monica Iacob-Ridzi. Ea il contrazice astfel pe ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, si sustine ca toate avizele necesare pentru modernizarea acestui drum au fost obtinute inca din 1999. "Este de domeniul evidentei ca liberalii au politizat nepermis aceasta constructie, avand in vedere ca initiativa modernizarii apartine presedintelui Traian Basescu de pe vremea cand ocupa functia de ministru al transporturilor. Politicianismul nu are voie sa blocheze dezvoltarea Vaii Jiului sau a vreunei alte comunitati", a mai afirmat Monica Iacob-Ridzi. Deputatul democrat le reaminteste premierului Tariceanu si ministrului transporturilor ca le-a adresat doua interpelari solicitand sa i se prezinte motivele pentru intarzierea reinnoirii avizelor de la autoritatile judetene de mediu, insa nu a primit nici un raspuns. In opinia Monicai Iacob Ridzi, DN 66 este "un proiect strategic de modernizare a Romaniei si de interconectare la retelele de transport europene". (D.E.I.)
MMDD: Legea trebuie respectata
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile atrage atentia ca "exista legi de mediu la care activitatile economice si investitionale din Romania trebuie sa se conformeze". "Modernizarea si extinderea DN 66A poate oferi oportunitati de dezvoltare, iar institutiile de mediu nu se opun realizarii acestei investitii, atat timp cat sunt respectate normele de protectia mediului", se arata intr-un comunicat de presa al institutiei. La ora actuala, proiectul DN 66A se afla in procedura de evaluare a impactului asupra mediului, fiind necesar avizul Consiliilor Stiintifice (n.r. - sunt structuri autonome) ale celor doua parcuri - Retezat si Domogled-Valea Cernei. MMDD sustine ca beneficiarul lucrarii - Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara - nu detine, in acest moment, nici avizul Consiliului Stiintific al Parcului Retezat pentru lucrarile la primul tronson al DN 66A. Consiliul Stiintific al parcului a solicitat realizarea Planului Urbanistic Zonal, conditie obligatorie pentru acordarea avizului stiintific. (L.M.)

---

Despre autor: