De cite ori n-am auzit „asta vrea marele public" de la marii producatori de muzica, de radio sau de televiziune? Ca si cum publicul ar fi un animal monstruos cu dorinte precise si monotone.

Cum se explica faptul ca trupe care nu au fost difuzate intens de marile radiouri sau televiziuni muzicale din Romania au umplut sali de concert sau stadioane? E o intrebare frecventa si perfect justificata. La noi, cultura axata pe un gust popular larg a fost si ramine dominanta in televiziune sau muzica, iar asta se intimpla mai ales pentru ca producatorii din domeniile respective nu vor sa riste nimic, vor lovitura dupa lovitura. Cu exceptia citorva radiouri si publicatii care isi asuma public mai mic, dar de calitate, toata lumea gindeste mainstream. Venirea unor trupe precum Placebo sau Incubus in Romania sau apropiatul concert al unei artiste precum Tori Amos spun un singur lucru: exista si altfel de consumatori in Romania care nu au nici o legatura cu gustul pentru „mase" al producatorilor de entertainment in Romania. Astfel de concerte imi spun mult mai mult despre calitatea unei anumite „nise" (daca se poate numi „nisa" un numar atit de mare de amatori) decit megaconcertele date de „branduri" precum Rolling Stones sau Depeche Mode. Pina acum, in numele maselor, minoritatile de gust (ca sa le spunem asa, si nu „elite", sau „snobi", sau „calitativi", sau mai stiu eu cum) au fost ignorate fara mila. Urmarile au fost, fireste, urmatoarele: showbiz apatic bazat prea putin pe vinzarea directa a produselor culturale si axat mai mult pe concerte tip „susa" pe la festivalurile de bere. Gustul pentru trupe sau artisti mai putin cunoscuti pe aici (dar care detin un capital de respect infinit mai mare decit hiturile de-o vara) este cel care da tonul corect pentru o industrie sanatoasa a divertismentului. Ca sa ai Nirvana sau Rolling Stones, trebuie sa ai o intreaga patura de trupe de avangarda care sa simta si sa comunice nevoia de schimbare. Plus o intreaga trupa de producatori cu gust artistic, nu cu obsesii exclusiv comerciale. Si trebuie sa alimentezi un nucleu mic de public cu un flux constant de „ciudatenii", de experimente si de mitologii rock’n’roll pentru a putea obtine marile staruri. Pentru ca, inainte sa devina simple etichete-muzicante, „stonesii" chiar au fost vocea unor generatii, chiar au pus in versuri schimbarea unei epoci. E adevarat ca acum te duci la ei la concert ca la muzeu. Dar macar nu te duci, cum e cazul rock-ului romanesc vechi, ca la un cimitir de masini.