Afacerea Bordei este nula

Costica Costanda a cumparat drepturile litigioase pe niste terenuri din Satul Francez deja castigate de proprietari in instanta. Incheierea contractului de cedare a drepturilor litigioase a avut loc in etapa in care Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) trebuia sa puna in executare hotararea judecatoreasca respectiva. Asadar, incheierea contractului respectiv s-a facut intr-o etapa administrativa, nu judecatoreasca. Neexistand un litigiu, nu putea exista nici dreptul de a-l cumpara, astfel cum legifereaza articolul 1403 din Codul civil potrivit caruia "lucrul se socoteste litigios cand exista proces sau contestatie asupra fondului dreptului".
Actiune de constatare a nulitatii
In termeni juridici, aceasta situatie este numita "retract litigios". In literatura de specialitate, retractul litigios se realizeaza doar in instanta, doar in procesul civil, cand partea adversa poate retrage (retract) actiunea de pe rolul instantei la acelasi pret cu care s-a incheiat cesiunea de drepturi litigioase. Retractul litigios, prin definitie, reprezinta manifestarea unilaterala de vointa prin care debitorul unui drept litigios - care a fost transmis de catre creditor unei alte persoane, printr-o creare de creanta cu titlu oneros - poate sa stinga litigiul si totodata obligatia sa, oferind cesionarului - noul sau creditor - suma cu care el a platit efectiv cedentului creanta respectiva.
Un argument care sa sprijine ideea nulitatii actului incheiat de Costanda cu proprietarii din Satul Francez este si o actiune in instanta a doi dintre acestia care cereau sa se constate nulitatea actului de cedare a drepturilor litigioase.
Procesul declansat la Judecatoria Sectorului 1 s-a incheiat in 1 octombrie 2004, cand Ioana Angelescu si Nora Geta Monteoru Angelescu si-au retras actiunea indreptata atat impotriva lui Costica Costanda, cat si impotriva celorlalti proprietari.
PMB putea evita atribuirea terenului
Mai mult decat atat, chiar daca ar fi existat un contract legal intre Costanda si proprietarii din Satul Francez, PMB ar fi putut sa evite atribuirea vreunui teren in Satul Francez sau in orice alta parte, in speta, Parcul Bordei, daca ar fi pus in aplicare articolele 1402 - 1404 din Codul civil. Potrivit Codului civil, PMB putea sa-i plateasca lui Constanda doar suma pe care acesta a platit-o proprietarilor din Satul Francez, taxele si dobanda, nemaiavand obligatia de a mai atribui cuiva vreun teren.
Potrivit articolului 1402, "Cel in contra carui exista un drept litigios vandut se va putea libera de cesionar numarandu-i pretul real al cesiunii, spezele contractului si dobanda din ziua cand cesionarul a platit pretul cesiunii". De altfel, in articolul 5 din Codul civil se arata ca "nu se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri". Articolul 1404 arata situatiile de exceptie in care articolul 1402 nu se aplica, respectiv "cand cesiunea s-a facut la un comostenitor sau coproprietar al dreptului cedat; cand s-a facut la un creditor, spre plata creantei sale sau cand s-a facut catre posesorul fondului asupra caruia exista dreptul litigios", Costica Costanda neregasindu-se in niciuna din aceasta situatie.
Concret, PMB putea sa aplice articolul 1402 din Codul civil si sa evite lungul sir al proceselor generate, dar si despagubirea de 17 milioane de euro oricum neintemeiata in conditiile in care nu s-a facut dovada vreunui prejudiciu cert. Nerespectand prevederile acestui articol, PMB ar putea fi acuzata de neglijenta in serviciu, deoarece nu s-a folosit de o cale legala.
Eroare la Curtea de Apel
O alta eroare judiciara a aparut chiar si in solutia definitiva si irevocabila a Curtii de Apel Bucuresti prin care i s-a dat castig de cauza lui Costanda impotriva Consiliului General al Municipiului Bucuresti (CGMB), desi, potrivit Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, CGMB nu are calitate procesuala pasiva si nici personalitate juridica, ci doar un drept de administrare. Institutia care are dreptul de a fi parte in proces este doar PMB.Situatia este explicata in articolul 12 din Legea 213/1998. Potrivit acestui articol, "bunurile din domeniul public pot fi date, dupa caz, in administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autoritatilor administratiei publice centrale si locale, a altor institutii publice de interes national, judetean sau local, iar darea in administrare se realizeaza, dupa caz, prin hotarare a Guvernului sau a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local". In acelasi articol se arata ca "in litigiile privitoare la dreptul de administrare, in instanta titularul acestui drept va sta in nume propriu. In litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, titularul dreptului de administrare are obligatia sa arate instantei cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Codului de procedura civila".
La mana Guvernului
Solutia pentru salvarea Parcului Bordei sta in mainile societatii civile sau a Guvernului care, invocand un interes public, pot deschide o actiune in instanta sub forma unei revizuiri sau a unei contestatii in anulare, cai extraordinare de atac in conditiile in care Curtea de Apel Bucuresti a dat o decizie definitiva si irevocabila. Tot pe principiul interesului public, un asemenea proces ar putea fi scutit de taxe de timbru, una dintre problemele care ar putea aparea avand in vedere valoarea mare a bunului disputat. Terenul de 3,3 hectare de pe malul lacului Floreasca, delimitat de bulevardul Aviatorilor, bulevardul Mircea Eliade si strada Turgheniev - vizavi de Parcul Herastrau - a devenit proprietatea omului de afaceri Costica Constanda in septembrie 2003, in urma unei dispozitii de primar general pe Legea 10/2001.Constanda a obtinut teren din Parcul Bordei la schimb pentru alte terenuri pentru care investitorul cumparase de la fostii proprietari dreptul litigios si a castigat procesele de retrocedare. Pentru 18.000 de metri patrati de teren din zona Satului Francez, pe care acesta ii cistigase in instanta, Constanda a primit 33.000 de metri patrati de teren in strada Turgheniev nr. 11-15 si Bulevardul Aviatorilor 110-112, sector 1, adica actualul amplasament al parcului Bordei. El a primit aceste 3,3 hectare de teren in schimbul celor aproape 18.000 de metri patrati din Satul Francez pe motiv ca "terenul din Soseaua Nordului are coeficienti edilitari mai favorabili", iar valoarea terenului este mai mare si se justifica compensarea. Altfel spus, cum in parc nu exista utilitatile de pe terenul din Satul Francez, functionarii care se ocupa de aplicarea Legii 10/2001 au cazut de acord ca suprafata de parc retrocedata lui Costanda sa fie mai mare decat cea revendicata.Potrivit prevederilor urbanistice in vigoare, reglementate prin Planul Urbanistic General (PUG), Costanda nu poate sa construiasca pe o suprafata mai mare de 15 la suta din actuala intindere a parcului, iar cladirile nu pot sa aiba o inaltime mai mare de parter plus doua etaje. Cu toate acestea, potrivit sentintei Curtii de Apel, Constanda a obtinut dreptul de a construi pe o treime din suprafata parcului un ansamblu de imobile cu o inaltime de parter plus patru etaje. 0Transformarea indicatorilor urbanistici ai terenului Bordei se poate face numai de catre CGMB, prin aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal. (Mediafax)
PSD vrea referendum
PSD vrea sa organizeze un referendum pentru Parcul Bodei. Acest anunt a fost facut ieri, de purtatorul de cuvant al PSD, Cristian Diaconescu, care a spus ca acesta masura va fi luata daca Consiliul General al Municipiului Bucuresti nu va gasi o solutie pentru blocarea juridica a Parcului Bodei.
Mircea PAUN - Ziua foto "Solicitam institutiilor statului sa aiba un cuvant de spus in Parcul Bordei.
Este evident ca se paseaza responsabilitatea. Exista mai multe pozitionari si atat primarul general, cat si alti factori responsabili, incearca sa scape. Daca in Consiliul General nu se va gasi o solutie, vom solicita, pe calea unui referendum, opinia cetatenilor in legatura cu ceea ce se intampla in Bucuresti in legatura cu zona verde a Capitalei. Este absolut necesar sa avem o pozitie civica dincolo de dorinta de improprietarire a oamenilor", a declarat Diaconescu.
El a precizat ca un eventual astfel de referendum local nu va putea modifica hotarari ale instantei sau ale CGMB, dar va constitui un semnal prin care bucurestenii pot constientiza ca au la indemana si o astfel de posibilitate pentru a-si exprima punctul de vedere in legatura cu ceea ce doresc de la administratia Capitalei. Liderul PSD a amintit ca exista un proiect de lege initiat de PSD, adoptat de Camera Deputatilor si aflat, in prezent, la Senat, prin care se prevad o serie de masuri privind protectia spatiilor verzi. In consecinta, PSD va cere la inceputul sesiunii parlamentare a Senatului ca aceasta initiativa sa se dezbata cu prioritate.
Totodata, social-democratii au cerut Guvernului ca, in baza legii privind domeniul public, sa adopte o hotarare prin care sa incurajeze autoritatile locale din Bucuresti si Cluj sa ia masurile necesare privind separarea domeniului public de cel privat. Diaconescu a mai mentionat ca Bucurestiul si Clujul sunt singurele orase mari din tara in care nu a fost facuta aceasta separare intre domeniul public si cel privat al statului, "calea spre coruptie, spre masuri stranii si ciudate fiind astfel lasata libera". (R.A.)
Campanie pentru salvarea Parcului
Andrei Chiliman, primarul sectorului 1 a lansat la inceputul acestei luni campania "Sectorul 1 de Verde, pentru un Bucuresti verde", demers care presupune strangerea semnaturilor bucurestenilor pentru salvarea Parcului Bordei si in plus, promovarea unui plan de conservare si extindere a zonelor verzi existente in Capitala.
foto: Rompres Petitia online initiata de Chiliman se numara printre cele mai active 10 astfel de petitii din lume, fiind semnata de peste 6200 de persoane de la 1 iulie pana ieri, se arata pe www.petitiononline.com. In petitie, Chiliman solicita Primariei Capitalei, Guvernului, Parlamentului si Administratiei Prezidentiale sa intreprinda demersurile legale pentru ca Parcul Bordei sa ramana spatiu verde, iar proprietarul sa fie despagubit. "Proprietarul, domnul Costica Constanda, ajutat de "prieteni" de-ai sai, vrea sa rada de pe fata pamantului peste 3 hectare din Parcul Bordei si sa ridice in loc un cartier rezidential.
Primaria Generala a Municipiului Bucuresti, in administrarea careia se afla parcul, a manifestat o nepasare complice fata de acest veritabil atentat la interesul general si sanatatea celor 2 milioane de bucuresteni", spune primarul sectorului 1 in petitie. Terenul de 3,3 hectare de pe malul lacului Floreasca, delimitat de bulevardul Aviatorilor, bulevardul Mircea Eliade si strada Turgheniev - vizavi de Parcul Herastrau - a devenit proprietatea omului de afaceri Costica Constanda in septembrie 2003. Potrivit prevederilor urbanistice in vigoare, Constanda nu poate sa construiasca pe o suprafata mai mare de 15 la suta din actuala intindere a parcului, iar cladirile nu pot sa aiba o inaltime mai mare de parter plus doua etaje.
Cu toate acestea, potrivit sentintei Curtii de Apel, Constanda a obtinut dreptul de a construi pe o treime din suprafata parcului un ansamblu de imobile cu o inaltime de parter plus patru etaje. (Andrei GHICIUSCA)

---

Despre autor: