Copsa Mica, orasul parca blestemat de pe Tarnava Mare, a fost si, din pacate, a ramas cea mai poluata localitate din Europa. SC Sometra, societate de metale neferoase cumparata in anul 1998 de "investitorul strategic" Mytilineos Holding, din Grecia, continua sa otraveasca aerul, apa si solul cu tone de noxe de furnal si pulberi de metale grele, semanand moartea in randul plantelor, animalelor si oamenilor care inca traiesc in aceasta zona.     "Sa te feresti de greci atunci cand vin cu daruri" - spune o vorba inteleapta, a carei sorginte este celebra poveste a "calului troian". Nicaieri in lume aceasta maxima nu se adevereste atat de bine ca la Copsa Mica, in judetul Sibiu, unde grecul Mytilineos - un puternic om de afaceri atenian - a promis marea cu sarea atunci cand compania sa, Mytilineos Holding, a cumparat societatea de metale neferoase Sometra: ca va investi zeci de milioane de dolari pentru a reduce si chiar a inlatura definitiv poluarea, ca va construi o uzina moderna in care va valorifica toate noxele etc. (auzindu-l, locuitorii orasului de pe Tarnava Mare, satui de noxele otravitoare pe care le inghiteau de ani de zile, credeau ca l-au prins pe Dumnezeu de picior!). Dar, dupa ce s-a vazut cu sacii in caruta, grecul nu si-a onorat nici o promisiune. Astfel ca Sometra polueaza in continuare, in draci, otravind totul in jur. Copsa Mica a fost si este si azi, cand Romania a devenit membra a UE, "cu drepturi si obligatii depline", cel mai poluat oras din Europa.     IADUL PE PAMANT. Principalii poluanti rezultati in urma procesului de productie de la Sometra sunt gaze cu continut de SO2 (bioxid de sulf) care, din cauza concentratiei scazute in gaz util, sunt evacuate in atmosfera gaze si pulberi cu continut de plumb si alte metale toxice, precum zincul si cadmiul. Dar cat de tare polueaza Sometra si care sunt efectele asupra apei, solului, aerului, plantelor, animalelor si oamenilor aflam dintr-un studiu realizat recent de specialisti de la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu: "In zona Copsa Mica, plantele sufera un impact pe doua cai: prin contactul cu aerul poluat (incarcat cu SO2 si pulberi cu continut de metale grele) si prin absorbtia poluantilor din sol. Substantele poluante fie ataca direct partile aeriene ori subterane ale plantelor, provocand necrozarea frunzelor si lujerilor, fie patrund in interiorul tesuturilor, fiind asimilate de acestea si influentand metabolismul vegetal. Observatiile din teren au atestat faptul ca numeroase specii din flora spontana au disparut, iar covorul vegetal natural s-a rarit, astfel incat nu mai poate asigura protectia solului asupra impactului picaturilor de ploaie si nici contra scurgerilor pe versanti. Ca urmare a eroziunii, mare parte din terenurile cultivate candva cu vita-de-vie, pomi fructiferi sau culturi de camp au ajuns azi sa apara ca terenuri degradate de pe care se obtin cantitati extrem de reduse de biomasa vegetala, de slaba calitate si fara valoare economica. Ierburile din pasune nu sunt consumate de animalele aflate la pascut si furajele ce se obtin au valoare nutritiva scazuta.   Daca in cazul contaminantilor depusi pe partile aeriene indepartarea lor este relativ usoara, printr-o spalare cu apa din abundenta, in cazul contaminantilor absorbiti nu mai este posibila eliminarea lor, ei intrand in metabolismul consumatorilor umani. In cazul furajelor, unde nu se pune problema spalarii lor, exista pericolul ca animalele consumatoare sa acumuleze mari cantitati de metale grele, cu efecte uneori fatale.     COPIII - VICTIME SIGURE. Analizand situatia populatiei din Copsa Mica, specialistii au ajuns la concluzia ca starea de sanatate a oamenilor, indeosebi a copiilor din zona, prezinta o serie de caracteristici care permit definirea unui "sindrom Copsa Mica", manifestat prin metaluria si metalemia crescute, anemii, intarzieri de crestere si osificare, dezvoltare staturo-ponderala mai redusa, scaderea dezvoltarii neuropsihice. De exemplu, potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Sanatate Publica din Cluj-Napoca, la copiii din zona valorile plumbemiei si cadmieimiei sunt deosebit de ridicate. Concluziile acestui studiu amplu, in care s-a tinut cont de poluarea cu iritanti atmosferici (SO2 si NOx), in ceea ce priveste efectele datorate metalelor grele (Cd, Pb) si efectele lor asupra indicilor hematologici au indicat ca 3/4 din totalul lotului de copii investigati au valori ale hemoglobinei sub valoarea normala, de 12,9 g/100 ml, iar 68,09% dintre copii au avut valori ale hematocritului sub valoarea normala, de 4,7 mL/mc. Dintre copiii investigati s-a constatat ca la Copsa Mica 78,72% au anemie, proportia ajungand la 88,23% in Axente Sever, comuna invecinata.     ANIMALELE MOR PE CAPETE. Potrivit studiului, in ultimii ani au murit din cauza intoxicarii cu metale grele (plumb, cadmiu) caii multor cetateni din Copsa Mica, printre care, Szekely Mihai, Turcoman Cornel, Barta Ioan, Raceu Gligor, Doroga Nicolae, Moga Ladislau, Moldovan Alexandru, Rotar Sorin, Rafa Gheorghe, Rez Gheorghe, Csiki Grigore, Czika Adalbert, Gabor Emeric, Horvath Alexandru, Varga Ludovic, Fogarasi Stefan, Marek Bela, Szekely Tibor Bela, Marcu Iacob etc. Diagnosticul a fost confirmat de laboratorul Institutului de Diagnostic si Sanatate Animala Bucuresti. La fel au murit foarte multi miei ai proprietarilor de ovine din zona. Aria de raspandire a cazurilor de mortalitati de cabaline si ovine include, in afara de Copsa Mica, si comunele Micasasa, Axente Sever si Tarnava, unde, de asemenea, caii mor pe capete.     INVESTITII RAMASE PE HARTIE. Potrivit legilor in vigoare, statul roman ar fi trebuit sa rezilieze demult contractul de privatizare a societatii Sometra, deoarece Mytilineos Holding nu si-a onorat principalele obligatii de investitii asumate prin contractul de vanzare-cumparare. Astfel, printr-o clauza speciala, cumparatorul se obliga sa investeasca 3 milioane de dolari pentru "cresterea gradului de recuperare a dioxidului de sulf din gazele de la aglomerarea concentratelor zinco-plumboase, prin modernizarea fabricii de acid sulfuric". Termenul de realizare era data de 31 decembrie 2000. Nici pana azi Mytilineos Holding nu si-a achitat aceasta obligatie, toate noxele ce urmau a fi valorificate in noua fabrica fiind aruncate in atmosfera. O alta investitie prevazuta in contract viza "ecologizarea haldei de zgura", obiectiv ce urma a fi realizat in doua etape. Prima consta in "ecologizarea actualei halde prin impermebilizarea taluzelor, acoperirea cu un strat de argila, copertarea cu un strat de sol fertil si fixarea cu un covor vegetal". Cea de-a doua masura si cea mai importanta consta in "realizarea unei noi halde ecologice pe un nou amplasament cu impermeabilizarea amprizei substratului, sistem de drenaj si colectare pentru ape meteorice ce percoleaza rampa, statie de neutralizare si denocivizare a apelor rezultate si evacuarea acestora intr-un curs de apa de suprafata". Valoarea acestei investitii se ridica la 1.200.000 USD, iar termenul de realizare era 31.12.2003. Nici aceasta investitie nu a fost realizata. Ea nu a fost nici macar inceputa.     CU GRECII LA TRIBUNAL. Am incercat sa aflam de la AVAS cum este posibil ca un "investitor" atat de neserios, care nu-si onoreaza, iata, cele mai importante angajamente contractuale, sa nu fie penalizat, asa cum prevede legea, cu masuri pana la rezilierea contractului. AVAS ne-a transmis urmatorul raspuns: "Prin contractul de privatizare, cumparatorul s-a angajat sa investeasca in societate, inclusiv pentru rezolvarea problemelor de mediu, 15.497.000 USD, esalonat pe o perioada de 5 ani (1999-2003). Pentru nerealizarea angajamentului investitional asumat, cumparatorul a fost notificat pentru plata unor penalitati in cuantum de 30% din suma neinvestita la sfarsitul fiecarui an, in valoare totala de 17.241.300 USD. Cumparatorul nu a platit penalitatile datorate. Astfel, AVAS a initiat o actiune pentru obligarea acestuia la plata pena-litatilor, actiune care face obiectul dosarului nr. UNC 68/AVH, aflat pe rolul Tribunalului Arbitral constituit potrivit Regulamentului UNCITRAL". Asadar, AVAS a ales calea instantei de judecata, cale lunga in justitia romaneasca.     AUTORIZATII PE SPRANCEANA. Dar cum au reusit grecii de la Mytilineos Holdings sa pacaleasca ani in sir autoritatile romane, sa-si prelungeasca autorizatiile de mediu, fara sa-si indeplineasca cele mai elementare obligatii asumate prin contract? Iata ce declara in anul 2005 directorul executiv ARPM Sibiu, Dumitru Ungureanu, adica, cel care ar fi trebuit sa puna piciorul in prag si sa ia cele mai drastice masuri impotriva Sometra: "In 1998 (la semnarea contractului de privatizare - n.r.), Sometra a primit o autorizatie de mediu, avand obligatia sa respecte un program de conformare, cu 15 masuri esalonate pe cinci ani, prin care se rezolvau treptat problemele de mediu. A trebuit sa asteptam sa expire acest contract, lucru ce s-a intamplat in decembrie 2003. In perioada 1993-2004 am dat amenzi in valoare de 2,5 miliarde lei. E drept ca poluarea a mai scazut, dar nu ca urmare a investitiilor, ci a utilizarii adecvate a tehnologiilor existente. Din 2004, odata iesiti de sub prevederile contractului, am inceput demersurile legale, solicitand un bilant de mediu, care presupune o serie de documente, iar Sometra a reusit sa depuna dosarul final pe 28 februarie 2005 (...). Problema, la ora actuala, se pune astfel: au avut o autorizare si un program de conformare pe care nu l-au respectat. In mod normal, Sometra trebuie sa fie inchisa, dar trebuie avute in vedere toate aspectele pe care le incumba situatia de acolo, inclusiv aspectele sociale. Marea problema e aceea ca au avut o suma de investit si nu au investit. Au obligatia ca pana in 31 decembrie 2006 sa aiba un depozit ecologic si sigur de deseuri industriale periculoase. Avand in vedere situatia actuala, acest lucru este aproape imposibil de realizat in timpul care a mai ramas". Si, intr-adevar, investitiile nu s-au realizat nici pana azi. Si totusi, Sometra avea sa primeasca, cu binecuvantarea aceluiasi director al ARPM, dar si a ministrului Mediului de la acea vreme, Sulfina Barbu, si chiar a comisarului european pe probleme de mediu, grecul (coincidenta?!! - n.r.) Stavros Dimas, o noua autorizare si prelungirea termenelor pentru investitii pana, hat, in anul 2014. Adica, din 2003, termenul initial, pana la calendele grecesti!  Conditii grele, salarii mici! In cele aproape doua ore cat am stat in incinta societatii Sometra, am simtit pe pielea noastra ce inseamna sa lucrezi, deci, inclusiv sa inspiri si sa respiri in aceasta societate. Gura si nasul ni s-au coclit din cauza noxelor, respiratia a devenit greoaie, un gust dulceag ne-a urmarit multe ore dupa ce am parasit fabrica. Dar cat castiga, lunar, un salariat de la Sometra care este nevoit sa lucreze in aceste conditii? Potrivit unui articol publicitar, aparut recent in unul din suplimentele Trustului Gazeta din Cluj, pentru cei 1.100 de salariati implicati direct in productie, deci, pentru cei care lucreaza in "infernul" de la Copsa Mica, inhaland zilnic noxele emanate de instalatiile de la Sometra, Mytilineos Holding, proprietarul societatii, cheltuieste anual 12 milioane RON, adica 3,3 milioane de euro. Rezulta ca salariul mediu net pe societate este de 250 de euro pe luna, adica 8 milioane de lei. In tarile UE, in astfel de societati, salariile sunt nu de ordinul sutelor, ci de ordinul miilor de euro. De notat ca in articolul cu pricina sunt redate doar cifra de afaceri a societatii, de circa 32 milioane de euro, si productia anuala, de 80.000 tone de metale neferoase, nu si profitul patronului grec, care este tinut "la secret".  NEPUTINTA "Noi nu putem face mai nimic, pentru ca nu avem bani, iar pentru programele europene, primaria ar trebui sa vina si ea cu partea ei de finantare. Cand are loc vreo poluare masiva, vine Garda si ii amendeaza. Atat. In alta parte, i-ar fi inchis, dar aici lucrurile nu merg asa" Daniel Tudor Mohalache,primar Copsa Mica   PIEDICI "Avem si noi o statie de monitorizare a emisiilor, dar de un an nu reusim sa o instalam si sa o punem in functiune. Ba ca ne mai trebuie nu stiu ce autorizatie, ba ca nu avem curenta€¦ O tinem aici, in curtea primariei si nu o putem folosi. Eu nu vreau sa elaborez o teorie a conspiratiei, dar parca prea multe piedici apar de fiecare data cand vrei sa faci cevaa€¦ Nici nu cred ca veti reusi sa intrati in fabrica, pentru ca de ani in sir acolo nu a mai calcat picior de ziarist" Daniel Tudor Mohalache,primar Copsa Mica     Grecii pastreaza cu sfintenie... secretul lui Polichinelle   Desi avertizati de primarul orasului Copsa Mica, Daniel Tudor Mihalache, ca nu vom fi primiti in fabrica, "pentru ca de ani in sir acolo nu a mai calcat picior de ziarist", ne-am dus totusi la Sometra. Dupa ce am fost tinuti mai bine de o ora si jumatate la poarta uzinei, am fost luati in primire de directorul administrativ si de directorul general, Dimitrios Samaras, care ne-a spus, ca la Securitate: "Lasati telefoanele mobile si orice aparatura de inregistrat aici", si ne-a introdus intr-o camera izolata fonic, un fel de arest. "Orice intrebari aveti, ni le trimiteti in scris, impreuna cu un document din care sa reiasa ca conducerea ziarului va trimis aici." Dupa un dialog al surzilor, am plecat la Bucuresti si, asa cum ni s-a cerut, am formulat cateva intrebari, pe care le-am transmis conducerii Sometra. In ciuda insistentelor noastre la telefon, nici pana in ziua de azi nu am primit nici un raspuns. De aceea publicam, iata, intrebarile, poate, poate...   Catre Conducerea SC Sometra SA In atentia dlui director general, Dimitrios Samaras   Asa cum am stabilit de comun acord la intalnirea din data de 29 mai 2007, va trimitem alaturat un set de intrebari legate de activitatea SC Sometra SA. Precizam ca, pe langa raspunsurile la intrebarile noastre, puteti sa precizati tot ceea ce considerati dvs. a fi de interes pentru cititorii nostri, mai ales in legatura cu problemele de mediu provocate in zona de SC Sometra SA.   1 Va rugam sa ne prezentati pe scurt situatia economico-financiara a societatii la nivelul anului 2007 (productie, cifra de afaceri, rezultate financiare etc.). In mod deosebit, va rugam sa precizati care este volumul productiei de export si care sunt principalele firme din strainatate carora le vindeti produsele (numele firmei, tara, adresa etc.).   2 Care sunt principalele probleme tehnice "mostenite" de noul proprietar al Sometra, atat in ceea priveste productia, cat si reducerea problemelor de mediu?   3 Cati salariati are societatea si care este salariul mediu pe anul 2007?   4 Care sunt prioritatile din punctul de vedere al conducerii societatii cu privire la investitiile pentru optimizarea productiei, pentru ridicarea nivelului vietii la locul de munca al angajatilor si pentru mediu?   5 Care au fost principalele investitii prevazute in contractul initial de privatizare al SC Sometra SA incheiat cu FPS (actualmente AVAS) si care este stadiul de realizare a acestor obligatii contractuale? a) Concret, care era termenul de finalizare (in contractul initial) si care este este stadiul realizarii fabricii de acid sulfuric? b) Care este stadiul realizarii haldei de zgura? c) Alte date pe care le considerati de interes, din Programul de conformare, din activitatea societatii, programe si masuri de reducere a poluarii etc. Facem precizarea ca din informatiile culese de noi de la fata locului rezulta ca in zona poluarea este inca foarte mare (apa, sol, aer etc.), afectand cu deosebire oamenii si animalele (in special caii si oile). Dar despre toate acestea vom putea discuta in detaliu dupa ce primim raspunsurile la intrebarile noastre.   Bucuresti 06 iunie 2007 Cu stima si multumiri anticipate Alexandru Boariu Doru Cobuz   Redactori Jurnalul National