Nu stiu cine si-a permis luxul s-o rupa, dar a reusit. Opatija este, cu siguranta, o statiune rupta din Rai.

Se pronunta "Opatia". Este considerata "perla Adriaticii" si asta pe drept cuvant. A fost candva o statiune foarte mondena. In secolul al XIX-lea, aici se relaxau, plimbau, bronzau si delectau regi, imparati, aristocrati si artisti de renume. Nu degeaba a fost supranumita "Nisa austriaca". Cu toate astea, statiunea cu scop vilegiatural a fost construita abia dupa ce doctorul Juraj Matija Sporer a sugerat, in 1859, crearea unei societati care sa exploateze in Opatija binefacerile - pentru sanatate - sejurului la mare. Primele doua hoteluri de lux - Kvarner si Imperial - s-au deschis in 1885.

DESTINATIE. Acum, Opatija este accesibila oricarui turist. Acelui turist cu gust, care nu se asteapta sa-l intampine la receptia hotelului palmieri din plastic si vaze cu trandafiri din stamba teapana si colorata. Acelui turist care stie sa imbine utilul cu placutul si care intelege ca o vacanta la malul marii poate fi si instructiva, nu doar relaxanta. Acelui turist care se mai si plimba, nu doar zace pe sezlong, savurand bautura dupa bautura, doar pentru ca este adusa pe tava de un chelner ferchezuit, in sistem all inclusive.

SURPRIZA. Acel turist care rasfoieste cartea de istorie prin simplul fapt ca se plimba pe strazile Opatijei va avea si o surpriza. Undeva, in centru, printre frunzele copacilor, un indicator arata directia catre o promenada renumita: Carmen Sylva. Surpriza este rezervata turistului roman, care, cu aceasta ocazie, afla ca nu doar celebra balerina Isadora Duncan a apreciat Opatija, unde a gasit inspiratie admirand gratia frunzelor de palmier tremurand in adierea vantului, ci si Regina Elisabeta a Romaniei. Intaia Regina a Romaniei, sotia Regelui Carol I Hohenzollern-Sigmaringen, cunoscuta sub numele de Principesa Elisabeta von Wied, a fost o patroana a artelor, fondatoare a unor institutii caritabile, poeta, eseista, scriitoare, purtand pseudonimul Carmen Sylva.

POVESTEA. Legenda locului spune ca, pe cand se afla la vila Amalia din Opatija, Regele Carol I s-a pierdut intr-o zi, in timp ce colinda padurile din imprejurimi (Vaprenac). Enervat, a doua zi s-a prezentat la guvernatorul regiunii, baronul Arthur von Schmidt-Zabierow, cerand sa i se spuna de ce nu exista marcaje in padure. Cand Zabierow i-a sugerat, discret, ca nu sunt bani pentru o astfel de investitie, Carol I a scos din buzunar o suma considerabila de bani. Suma a fost dramuita si judicios cheltuita, iar in 1901 a fost finalizata promenada. Initial, promenada a capatat numele binefacatorului, Regele Carol, dar ulterior a fost numita Carmen Sylva, dupa pseudonimul Reginei.