Ilustratiunea Romana, 4 iulie 1929
T., reporter al Ilustratiunii Romane, facea pe la 1929 un drum pana la "Cuibul singuratec" al Reginei Maria de la Balcic. Iata adnotarile sale pe marginea subiectului.   Hoinarind, drumetul insetat de frumusetile pe care ni le-a daruit natura, vecinic gata sa cunoasca un coltisor ascuns sau necunoscut, se abate, vrand-nevrand, spre acea parte a litoralului Marii Negre, careia poetii ii spun cu drept cuvant "Coasta de argint". Si daca na€™a cunoscut drumul care duce spre Coasta-minune, asculta pe acel imaginat de profesorul Valsan pentru un tren "rapid", care ar trebui sa duca orasanul prafului si fumului de benzina, catre soarele, florile si nisipul Coastei de argint: "Prin somn auzi zuraitul ritmat si ecourile boltilor de fier ale podului de peste Dunare. daca ai deschide ochii, ai vedea jos, in lumina lunii, fulgerand imensa spada de otel a Dunarii. Iar a doua zi dimineata cand simti ca mersul trenului se accelereaza, dai perdeaua in laturi si privesti coborarea de pe podisul Deliormanului in "Valea fara iarna". Prin aburul diminetii defileaza orasele de viligiatura, cu gradini de flori, culturi de tutun si bumbac, cu pometuri intinse. Iata Ceatalar, scotand capul din sarica lui de paduri batrane, la o rascruce de vaia€¦ Iata Alaclise suspendat pe o terasa intre buchete aurii de floarea soarelui; iata Teke, cu minunate serpentine si cu stravechea "turbe" musulmana, mormantul lui Saltac-Baba si cu renumita miere de Teke, atat de pretuita de sultanii Stambululuia€¦ Si pretutindeni vile risipite pe malul Batovei limpede, saltand pe stanci ca un parau de munte. In sfarsit, iata si Ekrene, cu nume armonios, ocolind poala muntelui de hotar, cu varful incununat de ruinele unei cetati dacea€¦ Iata cea mai frumoasa plaja din tara si marea incadrata de rama de argint a Rivierei noastre; inca vreo cativa kilometri prin "Padurea ca din basme" si apuci cornisa Karamanliilor, pentru a te opri pe cheiurile Balciculuia€¦ Si, drumetul uimit de pitorescul privelistii, poposeste in Balcicul "Cuibului singuratec" al majestatii Sale, impresurata cu mandre terase in amfiteatru se ridica impreionanta pentru a strejui marea si linistea ei adancaa€¦ "Cuibul" caruia i se spune pe turceste Tenha zuvah, adica "cuibul singuratatii", are o fantana cu apa rece, pe care se gasesc sapate vorbele Reginei noastre: "Pentru cei obositi - odihna. Pentru cei insetati - apa. Pace celor cu inima grea. Nadejde celor in preajma vietiia€¦" "Cuibul" presarat cu plantatii si cu flori, scaldat in lumina soarelui de vara pare un castel din povestile minunate ale rasaritului si ale marii in care se resfange, ca intra€™o oglinda fermecata, fantasmagoria celor o mie si una de noptia€¦ Apoiochiul drumetului admira "Caliacra" cu coloritul si stancile ei rosii, carora marea li se arata misterios de adanca, verzue si albastra, ca si cum smaraldele si safirele sa€™au topit la un loc pentru a face bucurie zeilor - cum spunea atat de frumos Regina Maria. Golful - priveliste rara - este atat de linistit incat tarmurile se resfrang in el ca intra€™o oglinda. Acolo este adapostul sigur al corabierilor pe timp de furtuna - loc de refugiu pentru sutele de corabiia€¦ Dar ceeace mareste si mai mult ispita drumetului este plaja de argint de la Ekrene, plaja lunga de sase kilometri, unica pe toata coasta Marii negre. Plaja - minune se rasfata pe intinsul dintre mare si "Padurea din basme" a Batovei, impozanta si fermecatoare, plina de pitoresc si de colorit uluitor - cum prea putine plaje asemanatoare se pot gasi in lumea€¦ In fata unei asemenea privelisti, drumetul poposit pe coasta, isi prelungeste sederea, pentru a sorbi cu nesatiu ceeace natura, mai buna si mai iscusita de cat cel mai mare pictor, a zugravit din belsug...     "M-am oprit deodata pe o limba de pamant langa mare, care a trezit in mine un fior cu totul deosebit: am avut ca o simtire ca locul acesta ori ma asteptase de totdeauna pe mine, ori ca eu traisem totdeauna in asteptarea lui. (...) Sedeam jos, privind marea scanteietoare de lumina si ascultand jocul talazurilor impotriva malului. O simtire de desavarsita, de aproape coplesitoare buna stare puse stapanire pe mine. Faceam parte din loc si locul facea parte din mine (...)", scria Regina Maria, sotia Regelui Ferdinand in memoriile sale. Maria, Regina a Romaniei, Povestea vietii mele, (1934)     Prima vizita la Balcic Prima vizita a Reginei la Balcic a avut loc in 1914. In 1924 revine... Declarata "veteran de razboi", in semn de recunostinta pentru felul in care ingrijise ranitii pe front, Regina a venit la Balcic sa-si ia in stapanire mica proprietate cu care fusese recompensata de tara - o parcela de cateva hectare, pe tarmul marii, la jumatatea distantei dintre statiunea Ekrene si Capul Caliacra. Regina recomandase: "(...) Voi, cei ce iubiti Coasta de argint, nu distrugeti atmosfera orientala, care este marele ei farmec". Maria, Regina a Romaniei, Povestea vietii mele, 1934