Bilderberg si protocolul "Royal Institute of International Affaires" (RIIA)
Bilderberg este a treia mare organizatie a Noii Ordini Mondiale, dupa "Council on Foreign Relations" (CFR, creat in 1919) si "Comisia Trilaterala" (SUA - Europa de Vest
Bilderberg si protocolul "Royal Institute of International Affaires" (RIIA)
Bilderberg este a treia mare organizatie a Noii Ordini Mondiale, dupa "Council on Foreign Relations" (CFR, creat in 1919) si "Comisia Trilaterala" (SUA - Europa de Vest - Japonia, 1974).
Denumita de Will Hutton de la "The Observer" drept reuniunea "inaltilor prelati ai globalizarii", "guvernul multinational" ori "grupul invizibil care decide politica mondiala", Bilderberg reuneste - din 1954, cand s-a tinut prima conferinta la Hotelul Bilderberg din Oosterbeek (Olanda) - aproximativ 130 de invitati, selectati dintre cei mai influenti oameni din finante, economie, politica si mass-media, pentru a discuta, in mod confidential si amiabil, cele mai importante subiecte ale globalizarii si a cadea de acord cel putin in cateva subiecte, pe care ulterior le vom gasi pe agenda oficiala a G-8. Exista, evident, o legatura secreta intre ceea ce se discuta, in mod confidential, la Bilderberg, si hotararile oficiale care se iau dupa doar cateva zile la summitul statelor cele mai industrializate.
Bilderberg 2007 este a treia conferinta a organizatiei care se desfasoara in Turcia, dupa cea din 1957 de la Istanbul, si cea din 1975 de la Cesme, portul de la Marea Egee. De pe lista de participanti de anul acesta lipsesc numele Printului Philippe de Belgia, al Reginei Sofia a Spaniei, al Reginei Beatrix a Olandei, precum si cel al Printului Charles al Marii Britanii, care, desi au participat timp de trei zile la Conferinta, nu au dorit sa fie mentionati pe lista oficiala, din acelelasi motive de confidentialitate. Conferinta Bilderberg respecta astfel protocolul lui "Royal Institute of International Affaires". Conform procedurilor, cand o conferinta de acest tip are loc, invitatii pot utiliza informatiile primite, dar nu au voie sa dezvaluie nici identitatea, nici afilierea participantilor, si nici faptul ca informatiile provin de la acest gen de conferinta.
Conform cotidianului turc "Vatan", conferinta Bilderberg are loc dupa 32 de ani in Turcia "ca un semnal ca portile Uniunii Europene ii sunt deschise". Potrivit lui "Vatan", cele mai interesante teme ale Bilderberg 2007 ar fi alegerea noului presedinte al Bancii Mondiale, Turcia, Iranul, scutul antiracheta si dosarul energetic. Acelasi cotidian mai dezvaluie ca, pe langa autoritatile turce, caracterul confidential al reuniunii a fost asigurat de CIA, care a trimis la Istanbul un grup de agenti pentru protectia participantilor.
Prin traditie, Conferinta Bilderberg nu emite nici un comunicat la sfarsitul reuniunii. Si, desi mari patroni din mass-media iau parte in mod regulat la reuniune, nimic din ceea ce s-a discutat si hotarat, in mod neoficial, la Bilderberg nu transpare apoi in presa. Exista, insa, cativa ziaristi care urmaresc de mult timp reuniunile Bilderberg si care au surse bine informate, astfel ca reusesc sa prezinte sinteze cat mai complete, cel putin asupra marilor subiecte ale reuniunii. Daniel Estulin, Tony Gosling si James P. Tucker sunt printre acestia. Concluziile informale ale Bilderberg nu sunt niciodata facute publice, cel putin nu in mod oficial.
Participantii la Conferinta Bilderberg 2007
Prezenta la reuniunile Bilderberg are o semnificatie aparte. Astfel, necunoscutul guvernator de Arkansas - Bill Clinton - a fost invitat si a rostit o cuvantare la conferinta Bilderberg de la Baden-Baden (Germania) in 1991. Un an mai tarzu, in 1992, Clinton devenea presedinte al SUA.
Tony Blair a fost invitat la Conferinta Bilderberg din Grecia, din 1993. In iulie 1994 ajungea liderul Partidului Laburist din Marea Britanie, iar in 1997 devenea prim-ministru. Lordul George Robertson a participat, in 1998, la Conferinta Bilderberg din Scotia. Peste un an, in august 1999, el depunea juramantul ca secretar general al NATO.
Lui Romano Prodi - cultivat de Bilderberg inca din anii '80 - i s-a propus in Portugalia, in iunie 1999, presedintia Comisiei Europene. In acelasi an, in septembrie 1999 (dupa trei luni), Prodi era instalat in aceasta functie. Predecesorul sau - Jacques Santer - fusese desemnat in mod asemanator: invitat la reuniunea Bilderberg de la Baden-Baden (Germania) din 1991, Santer a devenit presedinte al Comisiei Europene in 1995. Aici sta si forta de influenta globala enorma a Conferintei Bilderberg: furnizeaza cadre de elita pentru Noua Ordine Mondiala (presedinti ai celor mai puternice state, prim-ministri, ministri de Externe ori presedinti ai unor mari institutii mondiale).
La Conferinta Bilderberg 2007, potrivit lui Daniel Estulin si presei turce, au participat intre altii si: Ali Baibacan (ministrul turc al Economiei), Edward Balls (secretar economic al Tezaurului, Marea Britanie), Francisco Pinto Balsemao (presedinte Impresa, fost prim-ministru al Portugaliei), Jose Durao Barrosso (presedintele Comisiei Europene), Franco Bernabe (vicepresedinte Rothschild Europa, Italia), Nicolas Beytout (Le Figaro), Carl Bild (fost prim-ministru, Suedia), Philippe Camus (EADS, Franta), Henri de Castries (AXA, Franta), Bertrand Collomb (LaFarge, Franta), George A. David (Coca-Cola, SUA), Timothy E. Geithner (presedinte Federal Reserve Bank, SUA), Paul Gigot (The Wall Street Journal, SUA), Donald Graham (Washington Post), Richard C. Hollbrooke (vicepresedinte Perseus, SUA), Jaap G. Hoop De Scheffer (secretar general al NATO), Joseph Joffe (Die Zeit, Germania), Anatol Kaletsky (The Times), Henry Kissinger (Kissinger Associates, SUA), Bernard Kouchner (ministru de Externe al Frantei), Andrej Olechovski (Platforma Civica, Polonia), Richard Pearle (American Enterprise Institute), David Rockefeller (SUA), Otto Schili (fost ministru de Interne, Germania), Petr D. Sutherland (Goldman Sachs International), Giulio Tremonti (vicepresedintele Camerei Deputatilor, Italia), Jean-Claude Trichet (guvernator European Central Bank) Jacob Wallenberg (presedinte Investor A.B. Suedia), Martin H. Wolf (Financial Times), James D. Wolfensohn (trimis special in Gaza, fost presedinte al Bancii Mondiale), Robert B. Zoellick (secretar de stat adjunct SUA) etc.
Bilderberg 2007 l-a propus pe Robert Zoellick ca nou presedinte al Bancii Mondiale
Prima hotarare luata de Conferinta Bilderberg 2007 este sustinerea candidaturii lui Robert Zoellick (53 de ani) la functia de presedinte al Bancii Mondiale (World Bank), dupa demisia fortata a lui Paul Wolfowitz.
Acesta din urma a facut subiectul unui imens scandal dupa ce presa a descoperit ca intervenise pentru o functionara care ii devenise amanta, obtinandu-i un salariu neobisnuit de mare chiar dupa standardele Bancii Mondiale. Desi, initial, a refuzat sa-si prezinte demisia de onoare, Wolfowitz a fost nevoit in cele din urma sa-si abanoneze postul.
La sfarsitul lui iunie a.c., Consiliul de Administratie al Bancii Mondiale, format din 24 de membri, a aprobat propunerea Bilderberg 2007.
Robert Zoellick (53 de ani) a fost secretar adjunct la Departamentul de Stat, provine de pe Wall Street si este un adept al teoriilor "pietei libere". Zoellick a dat la Conferinta Bilderberg 2007 o declaratie super-optimista: "Trebuie sa lasam deoparte divergentele si sa ne concentram asupra viitorului. Cred ca zilele bune ale Bancii Mondiale abia de acum incolo vor veni."
In privinta repartizarii functiilor in institutii financiare internationale, exista o intelegere tacita intre SUA si UE, care functioneaza in cadrul Bilderberg. Astfel, cu "Fondul Monetar International" (FMI) condus de un spaniol (Rodrigo Rato) si "Banca Centrala Europeana" condusa de un francez (Jean Claude Trichet), era evident ca functia de presedinte al Bancii Mondiale urma sa revina unui american. Totusi, un "bilderberg" belgian a declarat la Istanbul ca "procesul de selectie din fruntea bancilor trebuie sa fie unul bazat pe merit si nu strict pe nationalitate". "A inlocui un functionar al lui Bush (Wolfowitz) cu altul nu va rezolva problemele de fond ale Bancii Mondiale" - a comentat si un participant scandinav.
Selectarea lui Zoellick a avut in vedere, pentru cei prezenti la Istanbul, legaturile stranse ale acestuia cu Adminstratia Bush si neoconservatorii de la Washington. Mentionam ca Robert Zoellick este membru si in cealalta mare organizatie a Noii Ordini Mondiale: "Council on Foreign Relations" (CFR). Zoellick este un apropiat al gigantilor din industria farmaceutica.
Problemele Bancii Mondiale si FMI discutate de Bilderberg 2007
O problema indelung dezbatuta la reuniunea Bilderberg de anul acesta a fost relativul insucces al programelor de ajustare structurala - "Structural Adjustment Programmes" (SAP). Aceste programe, finantate de Banca Mondiala si de Fondul Monetar International, au fost implementate in peste 70 de tari din Lumea a Treia si din Europa de Est, din Nigeria in Jamaica si din Ucraina in Etiopia, Lesotho, Kenya, Ghana sau Uganda. SAP implica asa-numita "liberalizare" a economiilor africane, companiile occidentale fiind incurajate sa preia sectoare intregi din tarile subdezvoltate. Un raport secret al Bancii Mondiale - "Adjustement Lending: An Evaluation of Ten Years of Experience" - arata, insa, ca introducerea SAP in 15 tari subdezvoltate din Africa sub-sahariana a avut rezultate dezastruoase. In 36 din 47 tari africane, datoria externa a depasit cu 11% produsul intern brut. Abandonate legilor nemiloase ale "pietei libere", sectoare intregi au fost falimentate. Costurile sociale au fost imense.
Dezastrul a afectat mai ales Sanatatea. Organizatii internationale lipsite de scrupule si companii farmaceutice transnationale au folosit Africa pentru diferite "experimente". La Bilderberg 2007 s-a citat, in acest sens, cazul concernului farmaceutic american "TMC Pfizer", care, in ianuarie 2001 a testat pe 50.000 de copii suferinzi de meningita din Kano (Nigeria), fara autorizatie oficiala, diverse produse farmaceutice "experimentale". Rezultatul: 15.000 de copii au decedat, in timp ce altii au orbit sau au surzit.
In loc sa emancipeze economiile subdezvoltate, programele SAP au adancit, practic, saracia din statele Lumii a Treia. Cu toate ca Banca Mondiala si Fondul Monetar International au pompat aici sute de milioane de dolari.
Relatiile cu Rusia
Potrivit lui Daniel Estulin, o mare parte a discutiilor de la reuniunea Bilderberg de anul acesta s-au concentrat asupra raporturilor cu Rusia. Aceste raporturi au fost dezbatute pe trei paliere: economic; scutul antiracheta american din Cehia si Polonia, caruia Rusia ii contesta caracterul asa-zis defensiv; dosarul energetic. Participantii de la reuniunea de la Istanbul au subliniat faptul ca vremea cand Rusia era aliata SUA - in anii '90 (epoca Eltin) - a apus definitiv. Dupa un deceniu de stagnare economica, Rusia a revenit spectaculos in perioada Putin. Un participant american a declarat: "Rusia contesta astazi caracterul unipolar al lumii actuale si, impreuna cu China, actioneaza impotriva modelului unipolar!" Modelul unipolar al lumii actuale, dominat de superputerea americana, nu este contestat numai de Rusia sau China, ci si de unele tari membre UE (Franta, Germania), precum si de America Latina. Ca sa nu mai vorbim de multe state arabe. Lumea viitorului va fi, probabil, multipolara. Iar modelul unipolar actualmente dominat de superputerea militara si economica a SUA va fi probabil depasit.
Imediat dupa dezmembrarea URSS si a Tratatului de la Varsovia, in Rusia si in fostul bloc comunist din Europa de Est s-a aplicat "terapia de soc", care a distrus economic si financiar aceste tari. Ea a fost inventata de cativa profesori de la Harvard: Andrei Schliefer, David Lipton, Jonathan Hay. "Terapia de soc" a fost implementata apoi in tot Estul postcomunist, ca o adevarata religie de stat. In esenta, "terapia de soc"- introdusa la inceputul anilor '90 in Europa de Est si Rusia - consta intr-o brusca ridicare a controlului preturilor si schimburilor valutare, in incetarea subventionarii de stat, in liberalizarea comertului si marea privatizare (inghitirea la preturi de nimic a sectoare intregi ale economiei statelor-victima). Bilderberg a pus umarul la aceasta operatiune, descrisa inca din 1968 de subsecretatul de stat american George Ball. La intalnirea Bilderberg de la Mont Tremblant (Canada) din 26-28 aprilie 1968, Ball a prezentat o interventie intitulata "Internationalization of Business". In esenta, el pleda impotriva structurii arhaice (dupa opinia sa) a statului national si pentru o noua politica Bilderberg, bazata pe conceptele globalizarii, unde locul statului national urmeaza sa fie preluat de companii trasnationale. "Pentru a deveni productivi trebuie sa recunoastem lipsa de sincronizare dintre structura statelor nationale, in mare parte mici sau medii, si care nu corespund cerintelor companiilor transnationale in nici un fel."
Politica economica a Bilderberg - in favoarea companiilor transnationale - a fost fixata inca de atunci, din 1968. Or, actuala politica a lui Putin - subliniaza Daniel Estulin - este indreptata impotriva transnationalelor americane si le favorizeaza pe cele rusesti. In 1997, la un simpozion tinut la Bonn, dr. Serghei Glaziev - presedintele Comitetului de Economie Politica din Duma de Stat a Federatiei Ruse - a prezentat strategia transnationalelor de a coloniza economic Europa de Est si Rusia, la inceputul anilor '90: 1) distrugerea sistemului financiar de stat; 2) distrugerea potentialului stiintific si tehnologic rusesc, mai ales prin absenta finantarii si lipsa de colaborare a unor institutii de peste hotare; 3) achizitionarea pachetului majoritar de actiuni la cele mai importante firme, mai ales cele din industrie, energie si telecomunicatii; 4) transferarea dreptului de a exploata materii prime catre companii transnationale; 5) stabilirea controlului strain asupra Bursei; 6) controlul direct strain asupra politicii interne si economice.
Politica de colonizare economica a fost numita politica de "reforme". Bilderberg 2007 considera ca ascensiunea fulminanta a Rusiei (epoca Putin) si a Chinei, care antreneaza si alte regiuni (sud-americane si arabe), ce alimenteaza cu petrol economia americana, impune gasirea unor solutii urgente.
Este scutul antiracheta ofensiv sau defensiv?
Dr. Henry Kissinger a remarcat la Istanbul ca, de fapt, "politica externa agresiva si unilaterala a Statelor Unite, sub Administratia Bush, a silit tarile de pe "axa raului" sa accelereze o apropiere intre ele, precum si cercetarile nucleare, pentru a se putea apara de o invazie preventiva americana". Richard Perle a observat si el ca, pentu a raspunde la tactica americana a "loviturilor preventive", unele tari au adoptat raspunsuri asimetrice pentru a destabiliza capacitatea SUA de a-si "proiecta forta militara in exterior". Un participant european a amintit in acest context de China, care a procedat extrem de economic, distrugand unul din satelitii sai dezafectati pentru a demonstra ca Beijingul este acum un jucator in "razboiul spatial". Insa discutiile cele mai aprinse le-a starnit opozitia Rusiei la amplasarea asa-numitului "sistem defensiv antiracheta al SUA" in Cehoslovacia si Polonia. Moscova, prin presedintele Putin, neaga caracterul defensiv al sistemului american si considera ca amplasarea sistemului in Cehia si Polonia este o grava amenintare la adresa Rusiei. "Daca acest sistem va fi amplasat, el va opera automat cu intreaga capacitate nucleara a Statelor Unite. Va fi o parte integranta a capacitatii nucleare a SUA", a sustinut public Putin. Altfel spus, sistemul defensiv antiracheta american nu este unul defensiv catusi de putin. El este ofensiv! Si tine de strategia "primei lovituri". Cel care dispune de acest sistem va dicta practic conditiile sale rivalilor, a declarat Putin.
Locotenent-colonelul Robert Bowman - directorul "US Air Force Missile Defense Program" - a recunoscut recent ca sistemul rachetelor defensive americane este legat de "prima lovitura". De altfel, in "Rebuilding America's Defenses", elaborat de PNAC (Project for a New American Century) se afirma clar: "SUA trebuie sa dezvolte si sa desfasoare sisteme defensive de rachete, pe plan global, care sa apere teritoriul american si al aliatilor SUA, precum si sa ofere o baza de securitate pentru proiectarea puterii militare a SUA in intreaga lume."
"Proiectarea puterii militare" in lume indica caracterul ofensiv al rachetelor, considera presedintele rus. Putin mai acuza SUA ca au abrogat in mod unilateral "US-Russian Anti-Ballistic Missile Treaty", in decembrie 2001. Washingtonul a sustinut asa-zisele "revolutii colorate", cu schimbari de regim pro-NATO, de la granitele Rusiei. In momentul de fata, intreg fostul Tratat de la Varsovia este integrat in NATO. Iar printre viitoarele candidate la integrare se numara Georgia, Croatia, Albania (vizitata de curand de catre Bush) si Macedonia. Statele Unite planuiesc sa desfasoare sisteme defensive antiracheta in Tarile Baltice, Ucraina, Romania si Bulgaria.
Putin a mai afirmat ca Rusia si-a mutat armamentul greu in Urali si, conform intelegerilor, si-a redus trupele cu 300.000 de militari. In Romania si Bulgaria, a declarat el, se construiesc doua noi baze americane. "Nu o sa asteptam cu bratele incrucisate", a mai avertizat Putin. Pe 14 iunie a.c, Rusia a testat cu succes un nou tip de racheta (RN-24), care poate penetra scutul nuclear american. Bilderberg 2007 a insistat asupra costurilor, in ziua de azi, a unui nou razboi rece intre SUA si Rusia, la problema rachetelor adaugandu-se si disputele din dosarul energetic.
Afganistan, Iran, Turcia
Catastrofa, se stie, este buna pentru business. Caci fara suferinta umana n-ar exista asistenta umanitara. Iar fara asistenta umanitara n-ar mai fi loc pentru operatiuni ale serviciilor secrete, parte a controlului geopolitic asupra unor regiuni strategice. Afganistanul, ca si verii sai din Africa (Sudan, Etiopia, Eritreea, Congo, Ruanda), care au fost blagoslovite cu "ajutorul umanitar" occidental, sunt astazi intr-o stare de mizerie si dezastru greu de imaginat. Bilderberg 2007 s-a intrebat cum de este posibil asa ceva. La Istanbul s-a amintit traficul cu droguri de care depinde si Guvernul afgan. Comertul cu droguri, conform ONU, s-a cifrat la aproximativ 700 de miliarde de dolari, anual. Unde au disparut toti acesti bani, s-au intrebat cei prezenti la Conferinta Bilderberg 2007?
Generalul Tommy Franks afirma, in octombrie 2001: "Nu am venit in Afganistan ca sa ramanem, precum sovieticii, zece ani". Sase ani mai taziu, "bilderbergii" americani au cerut la Istanbul celor europeni sa exercite presiuni asupra NATO, ca aceasta sa-si sporeasca prezenta la Kabul. Razboiul din Iran - dupa ce timp de doi ani a fost la un pas de declansare - a fost scos definitiv din carti la conferinta Bilderberg de la Istanbul. In primul rand, din cauza impasului american din Irak. Apoi, fiindca Franta, Rusia, China si Japonia au facut mari investitii in statul iranian. Asa ca, in ciuda masivei prezente militare americane din Golf, o linie rosie a fost trasata de Conferinta Bilderberg de la Istanbul. Linie pe care Statele Unite au fost avertizate sa nu o treaca.
Delegatia americana a sustinut, insa, ca regiunea Golfului Persic este vitala, nu numai pentru petrol, dar si pentru mentinerea hegemoniei economice mondiale a SUA. Haosul regional declansat de Islam favorizeaza dezintegrarea regimurilor democratice din zona, regimuri sustinute de organizatia Bilderberg. S-a amintit ca, la 1 iunie 2007, 3473 de militari americani fusesera ucisi in Irak, iar 390 in Afganistan. Conferinta Bilderberg de la Istanbul a admis totusi ca - daca situatia o va cere - SUA sa poata executa bombardamente strategice limitate la obiectivele nucleare iraniene, dar a respins "orice gheata americana la sol" in Iran.
Henry Kissinger a facut o calda pledoarie pentru admiterea in Uniunea Europeana a Turciei, tara care are o "extraordinara importanta politica si strategica pentru UE". In timp ce oficialii turci declarau la Istanbul ca nu au concentrat trupe la granita cu Irakul (in zona kurda), zvonurile contrarii se inmulteau. Potrivit acestora, mii de militari turci trecusera deja granita si luptau cu kurzii din Irak, inainte inca de incheierea reuniunii.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.