La finele lui iunie a.c., la Constanta a avut loc cel de-al cincilea congres organizat de Societatea pentru Studii Romanesti din America si de Universitatea Ovidius din Constanta. Presedintele societatii, profesorul Paul Michelson, este interlo

La finele lui iunie a.c., la Constanta a avut loc cel de-al cincilea congres organizat de Societatea pentru Studii Romanesti din America si de Universitatea Ovidius din Constanta. Presedintele societatii, profesorul Paul Michelson, este interlocutorul nostru.


a— Jurnalul National: Spuneti-mi, domnule profesor Paul Michelson, cum a aparut in America aceasta Societate pentru Studii Romanesti?

Paul Michelson: Societatea pentru Studii Romanesti si-a inceput activitatea la inceputul anilor a€™70, cand se formase deja a doua generatie de specialisti in istorie, literatura si alte discipline pe teme legate de Romania. Prima generatie a fost a emigrantilor romani, specialisti veniti inainte sau dupa al doilea razboi mondial. In anii a€™70 au aparut primii bursieri Fulbright din Romania. Nu avem vreo catedra de istorie sau de sociologie romaneasca, suntem istorici, sociologi cu interese proprii...


Interesea— Al dvs. care a fost cand v-ati exprimat dorinta de a studia in Romania?

Cand mi-am inceput doctoratul eram interesat de istoria secolului al XIX-lea. Mi s-a spus ca trebuie sa-mi aleg o tara unde sa fac documentare, sa-i invat limba. Eram in 1967 la Universitatea din Indiana si m-am gandit ca Europa de Est e mai interesanta decat Vestul, ca acolo sunt restrictii, dar si subiecte foarte interesante, evitate fie pentru ca nu era voie, fie pentru ca nu intrau in schema marxista. Teoriile istoriei moderne si contemporane vizeaza de obicei tarile mari. "Testul confirmare - infirmare", cum zice Karl Poppper, sunt statele mici, neluate in considerare in elaborarea initiala a teoriei.


a— Ce tema v-a interesat?

M-am ocupat de dezvoltarea politica a tarii din secolul al XIX-lea. Teza mea de doctorat a fost legata de domnia de cinci ani a lui Cuza si primii cinci ani ai lui Carol I. Deci epoca formativa pentru statul roman.


a— Ati venit in Romania cu o bursa Fulbright intr-o etapa deosebita a regimului comunist, cand tara parea a face o politica diferita de cea sovietica...

Da, pentru un stagiu de un an si jumatate, prelungit cu inca un an. Pentru ca ma ocupam de Regat, am stat atunci mai mult prin Bucuresti. Dupa aceea m-am interesat si de istoriografie, si de istoria culturala. Am revenit in 1982, am lucrat la Bucuresti, Iasi si Cluj. Am extins interesele mele si la revolutia din 1848. Am revenit in 1989, au intervenit binecunoscutele evenimente din decembrie si, in colaborare cu sotia mea, Jean, care este politolog, m-a preocupat si tematica societatilor disfunctionale.


Cum se vede...a— Cand se discuta pe tema Americii ca pion al globalizarii, multi romani impartasesc opinia ca, din considerente geo-strategice, Romania este un loc foarte "interesant". Au dreptate?

Da si nu. Pe de o parte, toate partile sunt interesante - Romania, Moldova, Kazahstanul - si ne putem intinde cu enumerarile pe tot globul... Am fost in Moldova acum cinci sau sase ani si am stat de vorba cu un grup de invatatori. La un moment dat mi s-a pus urmatoarea intrebare: "Cum se vede Moldova din America?". Si am raspuns cu regret: "Moldova nu se vede deloc". La fel e si cu Romania. Vina este a noastra. Liceenii, asa cum a demonstrat un sondaj, nu stiau in procent de 40% unde este Mexic. Vecinul nostru cu care avem atatea relatii, probleme... Ce sa mai vorbim de Europa? Dar, cu toate acestea, Romania ramane un punct fascinant pentru istorici, pentru ca se deosebeste de alte tari prin anumite "detalii", cum ar fi latinitatea. Antropologii au venit in Romania ca intr-o "tara laborator". Ceea ce starneste aici un pic de nervozitate, caci se crede ca aceia care locuiesc aici ar fi...


Cobaii...a— Bine, nu chiar in sensul acesta, dar Romania este ceva aparte. Are niste lucruri unice, care atrag atentia. Bunaoara, presedintii americani care vin aici sunt foarte bine primiti, ceea ce nu se intampla intotdeauna in alta parte. Si cred ca nu urmeaza drumul ales de altii. Chiar si in comunism se ridica un semn de intrebare: cat de independent a fost Ceausescu?

Concluziile studiilor socio-umane pe "teme romanesti" ale cercetatorilor au relevanta in comportamentele si deciziile politicului?
Studiile academice au, desigur, un efect mai mic decat l-ar fi vrut oamenii de stiinta. Sunt din cand in cand invitat la scoala diplomatica sa vorbesc despre istorie cu diplomatii. Suntem alteori chemati ca experti si cred ca nu trece o luna fara sa nu fiu apelat de vreo televiziune sau de vreun ziar. Acum 40 de ani, daca rasfoiam o enciclopedie americana, subiectele legate de Romania erau pline de greseli. Acum, specialistii nostri de la Societatea de Studii Romanesti pregatesc textul in enciclopedii.


a— Prezinta interes pentru publicul larg?

Pentru publicul larg nu prezinta interes, pentru ca noi, americanii, suntem foarte ignoranti. Dupa vizitele presedintilor romani in SUA eram intrebat in Romania ce parere au americanii despre aceste vizite. Am spus adevarul: multi americani, probabil, nu stiu ca presedintele Romaniei este in America, cu exceptia celor din zona diplomatiei, a celor din jurul Washingtonului. Alta deosebire fata de Romania este ca publicul nostru este prea putin interesat de politica. Mai ales de subiecte ca NATO, Marea Neagra etc., care-i privesc pe romani. Avem un public larg prea putin interesat...


Diferente culturalea— Aveti un public cu o cultura generala restransa, dar cu eficienta cultura profesionala...

Da, dar si un public media a carui atentie dureaza vreo 15 secunde. Un public interesat de sport sau de lucruri distractive. Este si produsul luxului nostru de a nu respecta anumite exigente care sa atraga atentia asupra politicii. Pe de alta parte, este si un lucru sanatos. De pilda, in Bucuresti traieste o societate aproape complet politizata. Daca te intalnesti cu cineva pe strada, nu poti sa stai de vorba fara ca peste cateva minute sa nu aduca vorba despre teme politice. In America ar fi invers, ceea ce nu inseamna ca pe noi nu ne intereseaza politica. Numai ca la noi politica ocupa si consuma o sfera foarte mica din viata americana. Lucru bun dupa mine, pentru ca politica este facuta pentru noi, si nu invers.


a— Exceptand McDonalda€™s si Coca-Cola, ce anume din "spiritul american" regasiti in Romania?

A, blugii, hip-hop-ul si alte lucruri "frumoase" de pe la noi. In aceasta privinta sunt de acord cu Soljenitin, care a spus ca tocmai cele mai nefolositoare lucruri din Apus au venit mai repede... Daca ma refer la mediul stiintific, unde ne aflam acum, remarc insa ca discutiile s-au "maturizat" si ca stilul academic merge catre normalizare si multidisciplinaritate.


ComparatiiLa Constanta, vreme de patru zile, in sase sectiuni, s-au reunit circa 200 de profesori universitari si cercetatori de la prestigioase universitati si centre de studii din America si Europa. Ceea ce uneste aceasta diversa comunitate de specialisti, multi veniti de foarte departe, este interesul comun fata de temele culturale si istorice din Romania. Nici un functionar - de rang oricat de mic - din "sfera" culturala sau diplomatica nu si-a facut insa aparitia intr-o asemenea "adunare". Nici macar prin transmiterea comoda a vreunui discurs faxat, slujbasii platiti ai intereselor culturale romanesti n-au dat vreun semn ca ar avea cunostinta de evenimentul mentionat. Comentariile prilejuite de "amanunt" au exprimat multe "nostalgii" dupa "vremea lui Buzura" de la carma Institutului Cultural Roman.


OrganizatoriInfiintata in 1971, Societatea de Studii Romanesti numara in prezent circa 200 de membri. A organizat primul sau congres in 1986 la Paris. Presedintele actual al Societatii este profesorul Paul Michelson de la Universitatea Huntington. Din comitetul de conducere mai fac parte Ileana Orlich (Universitatea Arizona), James Augerot (Universitatea Washington), Lavinia Stan (Universitatea St. Francis Xavier, Canada), Maria Bucur (Universitatea Indiana).


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.