Romania imbunatateste modelul mexican: export doar cu buletinul. Premierul Tariceanu a declarat ca rectificarea bugetara a fost posibila datorita cresterii nominale a veniturilor bugetului consolidat cu 16% si a detaliat ca veniturile b
Romania imbunatateste modelul mexican: export doar cu buletinul. Premierul Tariceanu a declarat ca rectificarea bugetara a fost posibila datorita cresterii nominale a veniturilor bugetului consolidat cu 16% si a detaliat ca veniturile bugetare din impozitarea muncii si capitalului au consemnat un avans accentuat, care in cazul impozitului pe profit s-a situat la 34%. Si pe urma, in loc sa se roage la Dumnezeu sa tina cat mai mult veniturile suplimentare produse de economia eliberata din chingi, s-a pus cu fiscul pe ea. Agresiunile se numesc accize, taxe achitate in avans, extinderea bazei de impunere pentru contributiile de asigurari sociale... si sa vedem ce-o mai urma, ca tot nu ajung banii de pensii. Haideti insa sa revedem cum a reusit bugetul sa-si multiplice veniturile de pe urma muncii si capitalului. Pai, simplificarea procedurilor la nivelul TVA a lasat mai multi bani la dispozitia companiilor, cash-flow-ul suplimentar a dinamizat cifrele de afaceri, iar majorarea valorii adaugate s-a materializat intr-un supliment de profit si de venit salarial de care s-a bucurat si statul. Mai mult, extensia castigurilor din munca si capital a avut loc pe fondul unor sporuri de productivitate, ceea ce a facut sa se reduca si presiunile inflationiste. Numai ca, in loc sa se lase pe mana invizibila a Domnului pentru ca economia s-o tina tot asa - industria sa inregistreze mai departe indici-record, fiindca acolo au loc sporurile de productivitate - , Guvernul a reintrodus la 15 aprilie TVA in vama. Apoi, de la 1 iulie, mediul a fost bruscat de accize a caror majorare a luat-o inaintea calendarului negociat cu UE. Iar in ceea ce priveste extinderea bazei de impunere la nivelul CAS anuntata de ministrul Finantelor, parca filosofia cotei unice de impozitare mergea pe stimularea celor care lucreaza mai mult, si care, atunci cand isi iau un al doilea serviciu, ofera bugetului venituri in plus. Cand acestia vor renunta la jobul suplimentar din cauza "uniformizarii" contributiilor sociale, statul nu va mai incasa nici ce lua inainte - ceea ce inseamna ca din nou si-a dat cu stangul in dreptul. In fine, rezultatul nu poate fi decat acela ca avantul luat de o industrie care utilizeaza multe bunuri intermediare si materii prime din import va fi franat. Incetinirea ritmului productiei industriale va fi compensata in planul PIB de marirea incasarilor din taxe pe produs si de majorarea preturilor imobilelor (sustinuta de reducerea dobanzilor si de aprecierea leului). Pe aceste baze, cresterea economica va fi mai putin sanatoasa. Din nou ajungem la ideea cu "crestere sa fie, dar sa profitam si noi", caci mutarea greutatii majorarii PIB pe impozite si imobile ne intareste banuiala ca mai toti potentatii au investit masiv in terenuri, case si actiuni si ca e important sa creasca pretul la ce au. Ceea ce nu prea au ei sunt fabricile, fiindca banii se puteau spala macar in sectorul productiv, daca se vede ca asta-i etapa pe care o parcurge tara. Schema actuala e clara: ai nostri vand tara la suprapret, europenii o cumpara. Principala problema este insa ca economia se specializeaza in sectoare devenite rentabile datorita fluxurilor de moneda straina si a cresterii preturilor. Cu ce vor ramane romanii cand se va termina ce era de vandut? Cu deprecierea si inflatia. Atunci Guvernul va imprumuta bani de la Uniunea Europeana ca sa iasa din situatia dificila si va deveni mai obedient din punct de vedere politic. La fel i s-a intamplat Mexicului la jumatatea deceniului trecut. Acum, cand statul latino-american a ajuns sa mai fabrice putine lucruri, ghiciti ce "materie prima" exporta din plin in Statele Unite? Mexicani.
Despre autor:
