Astazi e ziua ta... Attila Vizauer

Fost elev al regizorului Tudor Marascu, reprezinta Teatrul National Radiofonic la cea mai inalta tinuta, fiind implicat in conducerea Departamentului de Teatru si Divertisment al Societatii Romane de Radiodifuziune. Astazi, regizorul Attila Vizauer isi sarbatoreste ziua de nastere.


"Teatrul este arta actorului""Am debutat la Teatrul Dramatic din Galati cu spectacolul «Tango» de Slawomir Mrozek dupa mai mult de zece ani de cand am vazut exceptionala versiune scenica a studentului de anul IV la Regie (pe atunci) Tompa Gabor. A venit randul meu, eram tot in anul IV la Regie si m-am intors in orasul copilariei pentru a oferi prietenilor darul bucuriei si al implinirii mele. Fara falsa modestie trebuie sa spun ca a fost un succes. La piesele lui Mrozek am revenit dupa alti zece ani cu o noua versiune a piesei «Tango», montata la Teatrul «Mihai Eminescu» din Botosani si cu o premiera absoluta in Romania, «Priveliste minunata», montata la Teatrul «George Bacovia» din Bacau. Am debutat in teatru radiofonic cu «Dumnezeu binecuvanteaza America» de Petre Barbu. Textul fusese premiat la concursul de dramaturgie al Ministerului Culturii, iar spectacolul radiofonic a luat premiul sectiei romane a Asociatiei Internationale a Criticilor de Teatru. Am ramas multi ani fidel operei lui Petre Barbu, unul dintre cei mai talentati si mai vigurosi dramaturgi romani. Am mai montat la teatru radiofonic «Tatal nostru care esti in supermarket», spectacol in care Dan Condurache a realizat una dintre cele mai mari creatii actoricesti din cariera sa de la radio (poate depune marturie, pentru ca a fost si ramane indragostit, ca si mine, de forta dramaturgica a acestui talentat scriitor).


Nu sunt dintre cei care folosesc textul dramatic ca pretext pentru realizarea unui  spectacol despre framantarile personale care nu au nici o legatura cu opera dramatica. Cred totusi ca regizorul are libertatea absoluta de a crea. Spectacolul de teatru este o cu totul alta arta decat cea a literaturii dramatice. Si apoi trebuie sa recunoastem cu totii ca ne emotioneaza acele versiuni scenice care ne surprind, care aduc din adancul piesei adevaruri ce cu gandul n-am gandit. «Vreau ca un spectacol de teatru sa ma incerce», imi spunea un prieten. Aceasta stare nu o poti trai decat atunci cand esti in fata unui act de creatie, nicidecum in fata unei timide interpretari a textului, a unui spectacol «corect».


Deviza mea in viata este inspirata de Sfantul Francisc de Sales: «Daca gresesc, vreau sa gresesc din prea multa bunatate decat din prea multa asprime». Iar deviza mea in arta este inspirata de Sfantul Augustin: «Invata sa dansezi, altfel ingerii din cer nu vor sti ce sa faca cu tine»."

---

Despre autor: