Raul cel mai mic
Alegerea noului presedinte al CNSAS era asteptata de peste o luna, dupa ce Claudiu Secasiu se retrasese din aceasta functie, invocand motive personale. In aceasta perioada au mai existat patru tentative pentru alegerea u
Raul cel mai mic
Alegerea noului presedinte al CNSAS era asteptata de peste o luna, dupa ce Claudiu Secasiu se retrasese din aceasta functie, invocand motive personale. In aceasta perioada au mai existat patru tentative pentru alegerea unui nou presedinte, dar toate au fost sortite esecului. Cu toate acestea importanta votului de ieri a fost bagatelizata de ceilalti reprezentanti din Colegiu. Pentru Mircea Dinescu "presedinte al CNSAS nu inseamna mare lucru, puteam alege si omul de la poarta, va fi doar un nou administrator". "Era de asteptat", a afirmat Cazimir Ionescu. Constantin Ticu Dumitrescu a precizat ca "nu e atat de importanta structura de conducere a Colegiului". Noul presedinte al CNSAS a declarat: "Nu este un scaun comod si ma bucur ca stau pe el doar sase luni". Surse din Colegiu au sustinut ca alegerea lui Ladislau Csendes reprezinta raul cel mai mic, deoarece "aveam de ales intre el si reprezentantul PSD".
Un sediu mai mare
In schimb, membrii Colegiului au parut mai preocupati de gasirea unui nou sediu in care sa isi desfasoare activitatea. Locatia actuala este considerata inadecvata pentru buna desfasurare a activitatii institutiei din cauza spatiului restrans. "Cel mai important proiect este sa reusim sa ne mutam intr-un sediu nou" a precizat Cazimir Ionescu, iar Constantin Ticu Dumitrescu a facut un apel catre premierul Tariceanu sa continue sa ajute CNSAS pentru gasirea unei noi locatii.
Modificarea legii, cat mai urgenta
Ticu Dumitrescu si-a exprimat nemultumirea fata de "incetineala" cu care se dezbate proiectul de modificare a Legii de functionare a CNSAS. El a sustinut ca este foarte importanta modificarea legii de functionare a Colegiului: "Atata vreme cat legea permite unui om ca Ion Iliescu, care a facut parte din nomenclatura comunista, sa fie declarat ca nu a facut politie politica, ma intreb de ce sa mai deconspiram un amarat de turnator, care a executat ordinele de partid".
Informatizarea arhivei
Ladislau Csendes s-a angajat sa continue munca predecesorului sau si a spus ca "isi doreste ca institutia sa aiba toate parghiile pentru a da un randament cat mai bun". El a declarat insa ca "modificarea legii de functionare a CNSAS ramane la latitudinea Parlamentului, eu nu voi solicita nimic nici unui partid, ci doar daca Colegiul trimite un punct de vedere comun". Noul presedinte al CNSAS a anuntat ca va continua activitatea de preluare a arhivelor si ca in acest moment mai este de preluat arhiva de la Ministerul de Interne, in care pot fi gasiti multi conducatori ai fostei Securitati. Totodata, el si-a propus informatizarea arhivei existente, pentru eficientizarea activitatii institutiei, care face fata cu greu solicitarilor avute in prezent.
Acuzat de deconturi false
Ladislau Csendes a fost acuzat, alaturi de alti doi colegi, ca ar fi decontat ilegal sume de bani din bugetul CNSAS, prejudiciul ridicandu-se in jurul sumei de doua miliarde de lei. Verificarile au fost declansate la sfarsitul anului trecut de Directia de Investigare a Fraudelor din Inspectoratul General al Politiei Romane, iar cercetarile au pornit de la o sesizare a Curtii de Conturi. Aceasta a fost sesizata, la randul sau, de mai multi functionari din CNSAS care au sustinut ca Gheorghe Onisoru, fost presedinte al CNSAS, Aurel Pricu, fost membru al Consiliului si Ladislau Csendes, actual membru al institutiei - ar fi fost implicati in decontarea gresita a unor cheltuieli ocazionate de deplasari in tara. Cei trei ar fi facut mai multe deconturi gresite, CNSAS suportand cheltuieli care trebuiau achitate de catre cei care faceau deplasarile respective. In replica, Csendes a negat ca ar fi decontat ilegal sume de bani din bugetul institutiei si a sustinut ca mai are inca de recuperat bani pentru anumite deplasari de la contabilitatea institutiei. "Nu am vazut dosarul si nu stiu despre ce documente este vorba. Am semnat, in perioada in care eram secretar al Colegiului, mii de documente. Poate ca, printre ele, se afla si unele pe care nu ar fi trebuit sa le semnez, situatie in care sunt de acord sa raspund in fata legii. Nu am facut nimic ilegal, iar deplasarile meu s-au decontat perfect legal", a spus Csendes. El a aratat ca niciodata nu a decontat altceva decat cazarea la hoteluri si diurnele primite de la CNSAS pentru deplasarile in interes de serviciu. Ulterior, intr-un interviu pentru TVR, Csendes a spus ca a primit telefoane de amenintare de la mafie. "Primesc numeroase telefoane de amenintare. Vreau sa clarific, nu de la partide, de la mafii, de la oameni carora nu le convine existenta CNSAS", a declarat Ladislau Csendes.
Palmaresul noului presedinte
Noul presedinte al Colegiului CNSAS - Ladislau Csendes - a pus umarul, de-a lungul anilor, la spalarea unor politicieni a caror colaborare cu Securitatea a fost apreciata, inclusiv de unii membri ai institutiei, drept evidenta. Cel mai grav caz de albire s-a petrecut la sfarsitul lui 2004 si a purtat numele lui Corneliu Vadim Tudor. Scandalul a culminat atunci cu demisiile lui Mircea Dinescu si Horia Roman Patapievici din Colegiul CNSAS. In alte situatii - cum a fost cea a fratelui lui Vadim, Marcu Tudor - Csendes a preferat sa se spele pe maini si sa nu participe la sedinta, lasandu-i pe ceilalti membri sa se incaiere intre ei.
Mircea PAUN - Ziua foto CNSAS a reusit in acest an performanta de a pune sub semnul intrebarii propriile decizii. In prima faza, Colegiul a votat in unanimitate, in cazul lui Dan Voiculescu, alias Felix, pentru verdict de politie politica. Apoi, in momentul judecarii contestatiei liderului PC, Ladislau Csendes, alaturi de reprezentantul PRM Constantin Buchet si cel al PSD Cazmir Ionescu s-a abtinut de la vot. Contestatia a fost respinsa la limita, decisiv fiind votul presedintelui de atunci - Claudiu Secasiu. De altfel, liderul PIN, Cozmin Gusa a sustinut ca Csendes are la activ albirea dosarelor lui Gyorgy Frunda si Laszlo Borbely, fosti colaboratori ai Securitatii.
Colegiul CNSAS a mai transat, la "balotaj", un caz celebru, in urma cu doi ani. In octombrie 2004, Ladislau Csendes a votat pentru spalarea liderului PRM, alaturi de Gheorghe Onisoru (presedintele de atunci al CNSAS), Constantin Buchet si Viorel Nicolescu. Pe baricada cealalta s-au aflat Mircea Dinescu, Andrei Plesu, Horia Roman Patapievici si Claudiu Secasiu care au sustinut ca legaturile liderului PRM cu Securitatea reies foarte clar din documentele primite de la SRI. Fiind o situatie de egalitate, a primat votul presedintelui Gheorghe Onisoru, iar Vadim a fost albit dintr-o bucata.
Dinescu si Plesu au demisionat imediat, in semn de protest fata de decizia Colegiului. Ei au apreciat ca Vadim a facut actiuni de politie politica voluntare si brutale, turnandu-i la Securitate pe multi dintre scriitorii vremii. Un alt scandal in care a fost implicat Vadim l-a ajutat pe Csendes sa obtina un post de conducere in CNSAS. In momentul scandalului declansat in urma unui articol din "Academia Catavencu" potrivit caruia "Vadim i-ar fi livrat fetite de 15 ani lui Eugen Barbu", reprezentatul PRM in Colegiu Constantin Buchet si-a inaintat demisia din functia de secretar al Colegiului, iar in locul lui a fost numit Csendes. Intr-un alt moment cheie - cel al discutarii cazului fratelui lui Vadim - Marcu Tudor, Csendes a absentat de la sedinta.
Aparatorul liderilor UDMR
Ladislau Csendes a fost acuzat, in 2005, ca ar fi interzis accesul cercetatorilor la dosarul liderului UDMR, Marko Bela (foto), dupa ce o jurnalista de la "Cotidianul", deopotriva cercetator acreditat la institutie, ar fi publicat aspecte din dosarul acestuia care-l puneau intr-o lumina proasta pe presedintele Uniunii. Informatii despre dosarul lui Marko au aparut in vara anului trecut, odata cu primirea de catre CNSAS a unui lot de dosare pana atunci secretizate, considerate de siguranta nationala. In acest lot figurau si cativa parlamentari ai UDMR, printre care senatorii Marko Bela, Gyorgy Frunda, Sogor Csaba si deputatul Laszlo Borbely. Cateva luni mai tarziu, Marko a primit verdict de necolaborare de la CNSAS si si-a dat publicitatii dosarul ce numara peste 1000 de file. Pe canale neoficiale au aparut, tot vara trecuta, informatii conform carora Csaba si Frunda ar avea dosar de retea. Frunda s-a aflat intr-o situatie si mai dificila, avand nu mai putin de cinci dosare intocmite de fosta Securitate, dintre care doua de retea, insa si el a primit verdict de necolaborare din partea CNSAS.
Tanase: "In iarna voi candida din nou"
"Votul de ieri pentru presedintia CNSAS arata majoritatea fragila care exista si sunt foarte incurajat sa imi depun candidatura din nou, in iarna. Anunt oficial acest lucru, iar pana atunci voi urmari atent activitatea noului presedinte. Imi voi depune din nou candidatura pentru ca eu cred ca am capacitatea de a raspunde exigentelor acestei functii, fiind constient de pregatirea mea. Vreau sa pun umarul pentru a da o mai mare legitimitate activitatii CNSAS, in care eu cred. In opinia mea, alegerea unui reprezentant al opozitiei in aceasta functie ar fi dat o mai mare legitimitate, deoarece este foarte important sa nu politizam aceasta institutie. De asemenea, este util sa pastram regula alegerii din sase in sase luni a presedintelui. Sunt multumit ca in ultima perioada au disparut asperitatile dintre membrii Colegiului si ca au fost luate decizii care nu au mai fost contestate", ne-a declarat ieri Laurentiu Tanase, membru CNSAS.
Doctori in muzicologie si istorie
Ladislau Antoniu Csendes are 43 de ani, fiind nascut in 25 aprilie 1964. A absolvit Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti si este doctor in muzicologie. Csendes s-a axat pe studiul violei. El este conferentiar universitar, membru al mai multor asociatii internationale, presedinte al fundatiei APERTO si prim-curator al Bisericii Evanghelice Lutherane. Tarau are 37 de ani si s-a nascut in 29 ianuarie 1970 la Aiud, in judetul Alba. A absolvit facultatea de Istorie si Filosofie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj in 1995, iar un an mai tarziu a finalizat un masterat in istorie contemporana si relatii internationale. Din 2004 este doctor in istorie. Tarau este conferentiar universitar la Universitatea Babes-Bolyai. A publicat noua carti, doua manuale scolare, doua studii si mai multe articole de specialitate.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.