Romania a devenit o tara plina de dosare de coruptie, dar fara corupti. Raspunderea ii revine, fara indoiala, Justitiei. In timp ce procurorii sustin ca ei finalizeaza dosare si le trimit la judecata, instantele acuza dosarele prost facute, care obliga ori la achitari, ori la cercetari suplimentare ce intind considerabil durata proceselor.
Un exemplu de rechizitoriu fabricat pentru a se raporta o "mare realizare" este cel al primarului si viceprimarului municipiului Ramnicu Valcea, trimisi in judecata vara trecuta de DNA pentru luare de mita si complicitate la luare de mita. Ambii au fost insa achitati recent de Tribunalul Alba. Achitarea primarului Mircia Gutau pentru inexistenta faptei este practic cel mai jenant rateu al institutiei conduse de procurorul sef Daniel Morar. Nici pe vremea cand Parchetul Anticoruptie era condus de Ioan Amarie nu s-a produs o asemenea rusine.
Cazul Gutau, in care ies la iveala falsuri grosolane ale anchetatorilor, a fost "desavarsit" de procurorii Camelia Sutiman si Claudia Rosu, cu confirmarea fostului lor sef, procurorul Irinel Paun - detasat recent la sefia Directiei Generale Anticoruptie de la Interne. In pofida plangerilor privind falsificarea probelor de catre echipa de procurori DNA, cu tinta predilecta spre procuroarea Sutiman pentru presiunile facute de aceasta in a-l forta pe primar sa demisioneze in timpul anchetei, Consiliul Superior al Magistraturii refuza sa solutioneze acest caz.
Doua posibilitati
Stirea achitarii la 18 iunie 2007 a primarului Mircia Gutau si a viceprimarului Nicolae Dicu, ai municipiului Ramnicu Valcea, a fost difuzata de toata presa. Putini cunosc insa dedesubturile acestei achitari previzibile care, desi nu este definitiva, pune pe tapet filmul regizarii de catre o mana de procurori DNA a unui flagrant stupid si a fortarii unui rechizitoriu, doar pentru a se raporta finalizarea unui "mare act de coruptie". Primarul PD din Ramnicu Valcea, Mircia Gutau, a fost achitat pentru inexistenta faptei. Ceea ce in lumea judiciara constituie cel mai mare rateu posibil pentru un procuror si scoate la lumina doua posibilitati: grava incompetenta profesionala sau inscenare.
Patru luni de arest pe acte contrafacute
Primarul Mircia Gutau si viceprimarul Nicolae Dicu au fost retinuti de DNA in iulie 2006, in urma unui asa-zis flagrant de luare de mita, care a constituit un esec pe toata linia.
Procurorii DNA care l-au regizat, Camelia Sutiman, adjuncta sefului Sectiei de Combatere a Coruptiei, si Claudia Rosu, nu au vrut insa sa accepte ca primarul n-a cazut in cursa intinsa. Flagrantul nu a reusit sa puna in mana primarului suma de 20.000 euro pregatita de procurorii DNA in colaborare cu un dubios denuntator.
In aceste conditii, anchetatorii au pus la dosar o stenograma dupa o inregistrare a unei convorbiri dintre denuntator si primarul Gutau. Denuntul (care nu constituie proba, fiind act de sesizare), stenograma inregistrarii unei convorbiri dintre primar si denuntator, precum si declaratia denuntatorului (careia i s-a dat abuziv valoare de declaratie de martor desi nu era cu nimic diferita de autodenunt) au fost singurele probe pe care procurorii DNA au fortat arestarea. Tribunalul Bucuresti a respins in iulie 2006 cererea de arestare, motivand ca nu exista nici macar indicii, daramite probe ale luarii de mita. Procurorii DNA au reusit insa, in recurs, sa obtina la Curtea de Apel Bucuresti arestarea celor doi, care au stat dupa gratii din 7 iulie 2006 pana la 10 noiembrie 2006 (peste patru luni).
Pana cand, Curtea de Apel Alba Iulia, unde a fost stramutata cauza, i-a pus in libertate. Ambii au fost repusi in functiile de edili ai municipiului Ramnicu Valcea. La 18.06.2007, Tribunalul Alba, judecand cauza in fond, i-a achitat pentru inexistenta infractiunii de luare de mita, in cazul primarului, si pentru lipsa elementelor constitutive ale infractiunii de complicitate la luare de mita, in cazul viceprimarului.
Falsificarea probelor
Avocatii apararii au reusit sa demonstreze judecatorilor din Alba ca procurorii DNA nu au nici o proba si au falsificat grosolan asa-zisele probe ale acuzarii.
Initial, la dosar DNA a depus ca proba-forte o stenograma a convorbirii dintre denuntatorul Popescu Constantin si primarul Gutau, in care pasajul incriminat de procurori ca "dovada" a pretinderii mitei era urmatorul:
"PC: Asa! Vedeti ca... aa... am exact cum m-am inteles cu el patruzeci... douazeci de mii am dat acuma...
MG: NU!"
Acest pasaj a fost contrafacut in a doua stenograma - aparent identica - depusa de DNA la tribunal, la modul urmator:
"PC: Asa! Vedeti ca... aa... am exact cum m-am inteles cu el patruzeci...
MG: Nu.
PC: Douazeci de mii i-am dat acuma..."
Oricine observa ca afirmatiei NU i-a disparut semnul exclamarii, care reprezenta fermitatea respingerii propunerii de mituire, iar suma de douazeci de mii a fost mutata dupa afirmatia NU, pentru inducerea in eroare a judecatorilor, in sensul ca oferta de mituire sa nu mai apara ca respinsa de primar. Stenograma falsificata, depusa de DNA la dosarul instantei, urma sa o inlocuiasca pe cea originala, care ar fi disparut fara urma dintre filele dosarului daca aparatorii primarului nu ar fi avut inspiratia sa o copieze din vreme si s-o certifice la 18 iulie 2006, cand cauza se afla pe rolul Tribunalului Valcea. Si exemplul prezentat nu e singura mistificare din dosar. De ce s-au pretat procurorii DNA la astfel de denaturari ale realitatii? Greu de spus cine anume i-a impins.
Mai multe declaratii arata insa ca in timpul anchetei, procuroarea Camelia Sutiman i-a spus verde-n fata primarului Gutau ca ar fi mai bine sa demisioneze, si in acest fel presiunile asupra sa vor scadea simtitor. Intr-o plangere depusa la CSM, Gutau a acuzat-o pe Sutiman ca i-a cerut demisia si ca a incercat sa-l determine pe viceprimar sa "coopereze" pentru a-si constitui probe. Gutau suparase multa lume in oras, deoarece se bucura de popularitate si nu avea contracandidat si nu accepta sa faca anumite favoruri unor politicieni si oameni de afaceri locali.
Remarcata in dosarul "Casuneanu"
Camelia Sutiman este un procuror extrem de controversat. Surse extrem de avizate ne-au declarat ca Sutiman face practic jocurile in Sectia I a DNA, dupa ce s-a "remarcat" in ianuarie 2005 cu dosarul "Casuneanu - Basescu" privind terenul din Privighetorilor cumparat in conditii suspecte de ex-primarul Traian Basescu, la un pret preferential, si revandut ulterior, unei cunostinte a afaceristului Casuneanu la un pret de peste zece ori mai mare. Sursele noastre ne-au informat ca dosarul "Casuneanu - Basescu" a fost ingropat de Camelia Sutiman prin transformarea lui din dosar penal, in lucrare diversa care a fost clasata. Fara a se cere de la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor rezultatele investigatiilor pe aceasta tranzactie imobiliara. Evenimentul s-a produs in ianuarie 2005, cand Basescu tocmai fusese investit ca sef al statului, iar inchiderea dosarului nu a fost comunicata presei de catre DNA, desi reprezenta un subiect de maxim interes public.
Viitor inspector la CSM
Aceleasi surse judiciare ne-au informat ca procuroarea Camelia Sutiman ar urma ca in cateva saptamani sa fie delegata de la DNA, la CSM, pentru a deveni inspector la Sectia de procurori a Inspectiei Judiciare din CSM. In pofida faptului ca plangerea primarului Gutau impotriva ei, depusa inca de anul trecut la CSM, s-a "pierdut" prin sertarele Inspectiei. In plangerea adresata Inspectiei Judiciare a CSM se probeaza cu argumente forte si faptul ca denuntatorul din cazul Gutau (despre care se arata ca nu stia corect nici despartirea in silabe a cuvintelor) si-a scris "autodenuntul" la dictarea anchetatorilor, folosind nu termeni obisnuiti lui, ci fraze elevate, expresii tipice exprimarii juridice, de genul "revin asupra celor aratate si fac precizarea ca..." Dar cea mai grava acuzatie adusa procuroarelor Sutiman si Rosu este aceea ca au falsificat si cateva note de subsol din cuprinsul stenogramei inregistrarii. Astfel, se arata in plangere, "cea mai grosolana din cele trei lucraturi la care au recurs procurorii DNA prin transcrierea contrafacuta, consta in adaugarea a inca doua note de subsol, potrivit carora eu as fi GESTICULAT DE DOUA ORI APROBATIV CU MANA DREAPTA SI O DATA CU MANA STANGA". Culmea, inventia procuroarelor este combatuta chiar de declaratia denuntatorului, care povesteste o cu totul alta varianta, cum ca primarul Gutau "a dat afirmativ din cap".