Trimiterea cazurilor de coruptie la Curtea Constitutionala, precum si standardele etice ale Consiliului Superior al Magistraturii ingrijoreaza Comisia Europeana.

Dosarul deschis de DNA pe numele fostuluivicepremier George Copos s-a blocat laCurtea Constitutionala Comisia Europeana a adoptat ieri raportul privind progresele inregistrate de Justitia romana, care a concluzionat ca „Romania a facut progrese in diverse grade in indeplinirea obiectivelor stabilite prin Mecanismul de Cooperare si Verificare" instituit la aderarea Romaniei la UE. Conform raportului, „Guvernul roman este angajat in realizarea reformei judiciare si in curatarea sistemului de coruptie". Cu toate acestea, „exista inca o slabiciune clara in transpunerea acestor intentii in rezultate". Comisia arata ca, „desi recunoaste aceste eforturi, ramin multe de facut. Progresul inregistrat in scurtul timp de la instaurarea Mecanismului de Cooperare si Verificare este insuficient". Recomandarea impunerii clauzei de salvgardare nu este considerata necesara. Urmatorul raport asupra situatiei progreselor din Justitia romana va fi prezentat anul viitor. Chiar si raportul din 2008 poate recomanda activarea clauzei de salvgardare pe Justitie. In privinta primului obiectiv, referitor la cresterea capacitatii si raspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, „Romania a inregistrat unele progrese in reformarea sistemului judiciar", arata raportul. Cu toate acestea, „responsabilizarea si standardele etice ale Consiliului si ale membrilor sai ramin subiecte de ingrijorare", semnaleaza documentul. „Aceeasi situatie este si in cazul potentialelor conflicte de interese ale membrilor CSM. Legea permite actualilor membri ai Consiliului sa aleaga intre pozitia de membru permanent si exercitarea functiei de membru al Consiliului simultan cu exercitarea unei functii de conducere intr-o instanta sau un parchet", sustine Comisia. In plus, CSM a adoptat o „abordare formalista" in privinta tratarii conflictelor de interese ale membrilor sai.

Al doilea obiectiv specific stabilit de Mecanismul de Cooperare il reprezinta infiintarea Agentiei Nationale de Integritate. In acest domeniu, Comisia considera ca „Romania a facut progrese substantiale, dar este prea devreme pentru a analiza eficacitatea Agentiei in indeplinirea obiectivelor sale, pina la infiintarea sa si desfasurarea unei activitati". Ramin unele „ingrijorari legate de independenta agentiei si eficacitatea sa in investigarea si impunerea de masuri descurajante".

In privinta combaterii coruptiei la nivel inalt, Comisia este foarte multumita de activitatea Directiei Nationale Anticoruptie, dar considera ca deciziile judecatoresti nu se ridica la acelasi nivel, nefiind suficient de descurajante. In plus, raportul mentioneaza faptul ca, „in toate cazurile de coruptie importante investigate de DNA si aduse in fata tribunalelor in ultimele sase luni, tribunalele au suspendat procedurile si au trimis cazurile la Curtea Constitutionala". Comisia atrage atentia asupra faptului ca „judecarea a doi politicieni ce au ocupat functii importante (Nastase si Copos - n.r.), care a fost considerata un semnal convingator al angajamentului privind investigarea inaltei coruptii in Romania, a ramas suspendata pe durata procedurii de verificare constitutionale, care poate dura peste un an". Alt motiv de ingrijorare l-ar reprezenta plecarea din functiile de conducere a celor care se afla acum in fruntea DNA.

CE a dat Romania in judecata Comisia Europeana a dat Romania in judecata in cazul „actiunii de aur" detinute de stat la Petrom, a declarat ieri comisarul european Leonard Orban. „Procedura este in prima faza, cea in care autoritatile romane sint avertizate. Exista un termen de doua luni in care autoritatile romane trebuie sa furnizeze un raspuns", a afirmat Orban. Comisia Europeana cere statului roman sa renunte la „actiunea de aur" detinuta la Petrom, care ii confera drept de veto in Consiliul de Administratie al companiei.

Macovei si Chiuariu au viziuni diferite Monica Macovei, fost ministru al Justitiei: „As spune ca plusul din raport este pe activitatea DNA si asta e ceea ce este laudat. S-a terminat cu ANI. Acum legea este in miinile lor (n.r. - ale parlamentarilor). Este o institutie total netransparenta. Senatul numeste membrii CNI, tot in Senat se discuta raportul anual pe raportul de activitate al ANI si tot ei pot schimba presedintele ANI. Au votat-o cu miinile strinse in conditiile in care nu mai e independenta, e a Senatului, nu mai este o institutie eficienta. Aceste institutii sint create doar pentru imagine".

Tudor Chiuariu, ministrul Justitiei: „Raportul confirma prioritatile mandatului meu: adoptarea Legii ANI si eficienta in lupta anticoruptie. Astfel, potrivit raportului: domeniul in care a fost inregistrat un progres important este adoptarea Agentiei Nationale de Integritate; domeniul in care progresele sint insuficiente este lupta impotriva coruptiei la nivel inalt. Raportul constata, de asemenea, ca Guvernul este hotarit sa continue reforma in Justitie si sa lupte impotriva coruptiei".