27 Iunie 2007
In ultima jumatate de secol, antibioticele au salvat milioane de vieti. Dar in ultima vreme se observa ca  bacteriile sunt mai tari ca antibioticele. Una dintre explicatii: diagnosticele gresite si abuzul de antibiotice.

In 1941
In ultima jumatate de secol, antibioticele au salvat milioane de vieti. Dar in ultima vreme se observa ca  bacteriile sunt mai tari ca antibioticele. Una dintre explicatii: diagnosticele gresite si abuzul de antibiotice.

In 1941 au fost prescrise primele antibiotice. O jumatate de secol, antibioticele au fost in topul celor mai prescrise medicamente. Dar, la inceputul anilor a€™90, au fost mentionate primele semne ale rezistentei bacteriilor la antibiotice. Mai repede decat ne-am fi asteptat, bacteriile au invatat sa se apere de antibiotice. Adica bacteriile au atins performanta de a rezista tratamentelor cu antibiotice. Principalele victime ale succesului repurtat de bacterii asupra antibioticelor sunt persoanele care au facut abuz de aceste medicamente. Si asta chiar daca e nevoie, respectiv in infectii bacteriene, dar si in infectii nonbacteriene, situatie in care, asa cum se stie, antibioticele nu sunt indicate. Exemplul cel mai frecvent este cel al tratamentelor cu antibiotice, de scurta durata, improvizate, pentru a scapa de viroze, adesea de origine nonbacteriana.

MASURI. S-a pus firesc intrebarea de ce nu mai apar noi generatii de antibiotice. La inceputul lunii in Franta a fost organizat un atelier de informare, la care au participat mai multe intreprinderi producatoare de medicamente. Cu aceasta ocazie a reiesit ca, pentru a preveni rezistenta la antibiotice, trebuie imbunatatita diagnosticarea: efectuarea de teste capabile sa confirme originea bacteriana a bolii. In felul acesta ar fi evitata administrarea inutila si chiar periculoasa a antibioticelor. A doua solutie ar fi extinderea vaccinarii. Se stie ca intre 5% si 10% dintre retetele pentru antibiotice sunt prescrise in cazuri de gripa. Dar gripa este o afectiune virala, antibioticele fiind practic inutile. Aceasta inseamna teste pentru diagnostic rapid si vaccin contra gripei, nicidecum antibiotice.

STAGNARE. In 1990 in arsenalul terapeutic existau aproximativ 120 de molecule de antibiotice. Intre 1980 si 1994 au fost brevetate 30 de noi molecule, iar intre 1994 si 2007 au aparut doar sapte molecule. Procesul de punere la punct a unor noi formule stagneaza, speranta fiind antiobioticele "vechi", a caror eficienta este insa discutabila.

Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.