Rusia vrea inapoi Balcanii si Marea Neagra

Moscova si-a reafirmat prin presedintele Vladimir Putin interesul major pentru Blacani si regiunea Marii Negre, subliniind ca este vorba de un interes traditional. Anuntul revenirii in forta a Rusiei in Balcani este dublat de proiecte de construire a unor trasee energetice care scurtcircuiteaza absolut toate initiativele Uniunii Europene de a obtine surse alternative de alimentare cu energie. Moscova nu doar isi afirma interesul, ci, folosindu-se de santajul energetic, exercita o dominatie eficienta asupra fostelor state comuniste. Imperiul de la rasarit se intoarce in Balcani pe teava cu petrol.
Moscova se intoarce in forta
Vladimir Putin a apreciat luni la Istanbul ca Rusia, cu o putere "tot mai mare", se intoarce in Balcani si in regiunea Marii Negre si se poate conta pe ea, relateaza Mediafax. "Toata lumea stie ca Balcanii si regiunea Marii Negre au fost o zona de interes deosebit pentru noi", a declarat presedintele rus, cu ocazia summitului Organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre (OCEMN). "Rusia, cu posibilitatile sale tot mai mari, revine in aceasta regiune, este un fapt evident", a adaugat Putin, care s-a aflat cu o zi in urma la Zagreb, in Croatia, pentru un summit pe tema energiei.
Aceasta revenire a Moscovei "este in interesul Rusiei, dar si al partenerilor nostri", a apreciat presedintele rus. Dupa destramarea URSS, influenta Rusiei in Balcani si in statele de la Marea Neagra s-a diminuat considerabil. Presedintii si prim-ministrii din 12 tari riverane sau apropiate Marii Negre s-au reunit luni la Istanbul pentru a discuta despre consolidarea legaturilor economice si comerciale, insistand pe domeniul cooperarii energetice.
Presedintele rus a apreciat, de asemenea, ca OCEMN, "in pofida succeselor sale evidente, este inca departe de a-si demonstra tot potentialul". El a insistat asupra importantei cooperarii in domeniul energetic. "Propunem sporirea stabilitatii pietelor energetice de la Marea Neagra. Inclusiv prin extinderea practicii contractelor pe termen lung", a declarat Putin. "Pe agenda noastra (figureaza) diversificarea traseelor pentru livrarea de energie, crearea unor noi scheme de asigurari si impartasirea riscurilor financiare intre parteneri, prin intermediul schimbului de active", a adaugat el.
Dialog Basescu-Putin
Presedintele rus, Vladimir Putin si omologul sau roman Traian Basescu au schimbat cateva cuvinte luni, inainte de inceperea discursurilor sustinute de sefii de state care au participat la Summit-ul OCEMN de la Istanbul, informeaza Mediafax. Putin si Basescu au dat mana, dupa ce fusesera intampinati, pe rand, de presedintele Turciei. Cei doi s-au intretinut pentru cateva momente si au ras, in timp ce se deplasau spre locurile care le-au fost rezervate in sala in care s-a desfasurat Summitul OCEMN. Putin si Basescu au participat duminica la Summitul statelor din Sud-Estul Europei, unde tema abordata a fost energia. Cei doi oficiali au schimbat cateva cuvinte si duminica, la Zagreb, la Summitul privind energia in Europa de Sud-Est, in timpul pauzei lucrarilor si de asemenea la finalul acestora.
Bulgaria merge pe mana Moscovei
Bulgaria ar putea participa la constructia gazoductului South Stream, care va fi dezvoltat in parteneriat de catre companiile de energie Gazprom, din Rusia, si Eni, din Italia, a declarat presedintele bulgar, Gheorghi Parvanov, transmite Mediafax.
Proiectul acestui gazoduct ocoleste Romania, care sustine proiectul Nabucco, agreat de Uniunea Europeana. "Suntem pregatiti sa ne alaturam proiectului South Stream. Acesta ne va oferi oportunitatea sa dezvoltam economia bulgara si va avea un efect pozitiv asupra Europei de Sud-Est", a afirmat Parvanov (foto), la sfarsitul saptamanii trecute, intr-o intrunire cu omologul sau rus, Vladimir Putin. South Stream va avea o capacitate de 30 miliarde de metri cubi, urmand sa transporte gaze naturale rusesti catre Europa, tranzitand Marea Neagra. Gazprom si Eni au semnat la 23 iunie un memorandum de intelegere referitor la constructia gazoductului, care se va intinde pe o lungime de 900 de kilometri, in Marea Neagra. Conducta va ocoli Turcia si va iesi la suprafata in Bulgaria, de unde se desprind ramificatii, spre Austria si Slovenia si, respectiv, spre sudul Italiei. Directorul general adjunct al Gazprom, Alexander Medvedev, a aratat, intr-o conferinta, ca proiectul este deschis si altor participanti. Companiile interesate se vor putea implica in constructia unor prelungiri ale conductei, in vreme ce Gazprom si Eni vor detine, in mod exclusiv, participatii egale la sectiunea care va fi realizata in Marea Neagra. Medvedev a mai aratat ca noul South Stream nu reprezinta o alternativa la proiectul european. Nabucco va transporta gaze naturale din Turcia catre Austria, tranzitand Bulgaria, Romania si Ungaria, beneficiind de sustinerea liderilor europeni, ingrijorati de dependenta exagerata fata de Rusia.
Diferendele regionale
Liderii din cele 12 state membre OCEMN si-au exprimat la inceputul saptamanii regretul lor fata de diferendele politice care afecteaza cooperarea regionala. Reprezentantii statelor OCEMN s-au intalnit intr-un palat otoman, sub atenta supraveghere a politiei, pentru un summit care a marcat cea de-a 15-a aniversare a Organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre (OCEMN), institutie fondata in 1992 pentru a promova stabilitatea intre tari care s-au situat in tabere opuse in timpul Razboiului Rece.
"Conflictele politice constituie un obstacol important pentru cooperarea economica si dezvoltarea regiunii noastre", a afirmat seful diplomatiei turce, Abdullah Gul (foto), in cadrul unei reuniuni a ministrilor Afacerilor Externe, care a precedat intalnirea sefilor de state si guverne. Omologul sau armean, Vartan Oskanian, si-a exprimat de asemenea "regretul pentru faptul ca potentialul politic al organizatiei nu este utilizat pe deplin", inainte de a reprosa Turciei lipsa vointei de a rezolva diferendul dintre Ankara si Erevan. Ankara refuza sa stabileasca relatii diplomatice cu Erevanul din cauza divergentelor privind masacrarea unor armeni in Turcia otomana, in timpul primului Razboi Mondial, pe care Turcia nu o considera genocid. In 1993, Turcia si-a inchis frontiera cu Armenia, in semn de solidaritate cu Azerbaidjanul, aflat in razboi cu Armenia pentru enclava Nagorno-Karabah.
Oskanian a cerut Turciei sa deschida frontiera, adaugand ca, daca Ankara face acest gest, Erevanul va accepta "crearea oricarei comisii necesare pentru discutarea unor subiecte (...), cu scopul de a normaliza relatiile bilaterale". La randul sau, Gul a precizat ca asteapta "actiuni" de la partea armeana, a declarat un diplomat turc, precizand ca ministrul facea referire la propunerea Ankarei de a crea o comisie comuna de profesori universitari turci si armeni, pentru a studia masacrarea armenilor in Anatolia, in perioada 1915-1917.
Problema scutului antiracheta
Divergentele dintre Rusia si NATO in ceea ce priveste scutul de aparare antiracheta si independenta Kosovo persista, a declarat ieri un oficial rus, inaintea intrevederii dintre presedintele Vladimir Putin si secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice, relateaza Mediafax. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, i-a transmis secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, ca negocierile de la Moscova pe tema scutului american antiracheta din Europa si Tratatul privind Fortele Conventionale din Europa (CFE) vor fi "dificile".
Lavrov taxeaza NATO
"Pozitiile Rusiei si ale tarilor membre NATO nu sunt inca foarte apropiate in problema apararii antiracheta, cea referitoare la Tratatul privind Fortele Conventionale din Europa si Kosovo", a declarat Lavrov. Relatiile Rusiei cu Statele Unite si Uniunea Europeana s-au deteriorat pe fondul unor blocaje referitoare la probleme precum scutul american antiracheta, provincia Kosovo si acuzatiile potrivit carora Rusia isi utilizeaza resursele energetice pentru a santaja tarile invecinate. NATO este perceputa cu rezerva de catre Rusia, ai carei oficiali sustin ca extinderea sa spre vest arata ca alianta este utilizata de Statele Unite si de puteri europene pentru a contracara influenta Moscovei. "Cred ca avem nevoie de mai multe investitii in relatia NATO-Rusia. Nu privim inapoi, ci inainte", a explicat de Hoop Scheffer. Statele Unite sustin ca scutul, ale carui elemente vor fi desfasurate in Polonia si Cehia, va contracara eventuale atacuri cu racheta din partea unor state precum Iranul sau Coreea de Nord. Putin sustine ca scutul antiracheta dauneaza securitatii Rusiei si vizeaza capacitatile de aparare ale Moscovei.
Declaratii diplomatice
Rusia si Alianta Nord-Atlantica au facut progrese in ceea ce priveste crearea "unui parteneriat durabil, benefic ambelor parti" a declarat ieri la Moscova, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, informeaza Rompres. "Am evoluat de la o perioada de confruntari la una de cooperare. Evident, este un parteneriat complex, care nu poate avea loc fara sa apara unele probleme", a apreciat presedintele rus Vladimir Putin in cadrul intalnirii cu oficialul NATO. La randul sau, Jaap de Hoop Scheffer a fost de parere ca NATO trebuie sa colaboreze cu partenerul sau important, Rusia, iar Moscova trebuie sa se inteleaga cu Alianta.

---

Despre autor: