"Imagine therea€™s no money..." era utopia lui Lennon. Opusul ei este cosmarul actual: exista bani, dar sunt folositi fara cap.

In urma cu o luna, reducerea rezervelor minime obligatorii era iminenta. Dupa sedinta de luni a Consiliului de Administratie al BNR, a ramas la fel: Consiliul a decis reducerea ratei dobanzii de politica monetara, dar mentinerea nivelului rezervelor. Analistii au lasat sa se inteleaga ca aprecierea leului nu oferea alta varianta, bancherii se pregatesc sa reitereze ca rezervele obligatorii actuale sunt discriminatorii comparativ cu celelalte tari europene, chiar cu vecini apropiati precum Bulgaria si Ungaria.

Problema este insa alta. Nu e treaba BNR sa sustina cresterea economica. Or, dobanzile in scadere si aprecierea monedei exact asta fac: majoreaza pretul imobilelor, principalul motor de crestere al economiei. Din acelasi motiv, bancilor pentru locuinte le-au fost anulate rezervele minime obligatorii, si probabil urmatoarea masura va fi scutirea bancilor universale de rezerve pentru toate resursele atrase pe mai mult de doi ani, pe care le utilizeaza in principal pentru finantarea creditului ipotecar. Iar pentru investitorii straini, evolutia tandemului dobanzi-curs reprezinta garantia ca pretul imobilelor va continua sa urce si ca au "exit"-ul asigurat pentru actiunile de pe bursa. Guvernatorul Isarescu anticipa de acum doi ani ce se va intampla cand vor scadea dobanzile: "Sentimentul nostru este ca aceste capitaluri vor ramane in Romania si se vor muta de pe piata monetara sau bancara spre bursa de valori, iar de pe bursa se vor duce pe piata imobiliara". Este exact cum le-a semnalat investitorilor saptamana trecuta cand a vorbit la Zürich despre curs: "Atat timp cat nu suntem ingrijorati de evolutiile cursului de schimb, nu intervenim si nu am mai facut-o de aproape doi ani". In rest, rezervele minime obligatorii vor continua sa descurajeze tot ce misca - consum, economisire, investitii. Totul, cu exceptia imobilelor.

Evident ca principalul beneficiar al cresterii economice - Guvernul - nu va sta nici el cu mainile incrucisate. Salariile vor continua sa creasca. Piata creditului imobiliar are nevoie sa fie sustinuta de bugetari cu scoring-uri bune. Dar pe partea cealalta puterea de cumparare a salariilor va fi macinata de accize si taxe, fiindca atunci cand e nevoie sa nu se aprinda inflatia, cresterea economica nu trebuie sa se simta in nivelul de trai. Din aceste cauze monetar-fiscal-salarial-administrative, PIB-ul Romaniei se majoreaza, dar cresterea nu e lichida. Mai precis, se reprima lichiditatea din economia la vedere, cea din economia subterana nu conteaza daca se mareste, caci statisticile nu masoara decat ceea ce se vede, iar inflatia imobiliara nu se pune nici ea la socoteala, fiindca terenurile si casele nu sunt incluse in cosul de consum.

Dar sa privim si reversul medaliei. O depreciere a leului ar scumpi bunurile de consum, dar ar ieftini bunurile de capital. O marire a dobanzilor si o reducere a rezervelor minime obligatorii ar stimula economisirea. O scaderea a taxelor si accizelor ar permite oamenilor sa investeasca in actiuni, obligatiuni, asigurari, pensii private. Fara o majorare a pretului caselor si terenurilor, probabil ca economia ar intra in recesiune, insa ulterior cresterea economica si dezinflatia s-ar relua la un nivel calitativ superior. Cu un mediu de afaceri atractiv si cu o piata de capital care detine instrumente, s-ar vedea ca in Romania vin investitori de cursa lunga, nu doar capitaluri volatile.