In domnul C.  incapeau doi oameni, unul treaz si altul beat. Pe cel beat il mostenise de la taica-sau. Treaz, domnul C. era grav, tacut, amabil si modest. Beat, se dadea mare, vorbea tot timpul si se lauda cu ce-o sa faca si o sa dreaga. Nu-ti dadeai niciodata seama cand se imbata. Ca toti alcoolicii, avea nevoie doar de o inghititura, ca sa se mute dintr-un om in celalalt. Ca si cum ar fi avut un buton. Apasa pe buton si, brusc, omul cel tacut incepea sa turuie si sa spuna tampenii. Apasa din nou pe buton si dormea bustean doua zile. Cand se dezmeticea, se uita la oameni incruntat, aprindea o tigara si ramanea meditativ multa vreme. Puteai sa crezi ca pozeaza pentru un monument al intelepciunii. Daca il intrebai "La ce te gandesti?", te fixa lung, isi framanta buzele, fruntea i se umplea de cute, ca la cugetatorii aflati in fata unei decizii foarte importante, si raspundea "La nimic". Domnul C. spunea adevarul: nimic insemnand ca betivul din el il dadea repede deoparte pe cel treaz, pe cand acestuia, treazului, ii trebuia cateva ceasuri bune ca sa-i ia locul betivului. Operatia nu cerea minte, ci doar o sfortare a carnii si a organelor interne. Dupa ce au fost executati Ceausestii, domnul C. a fost beat cateva saptamani, parca ar fi sarbatorit sfarsitul prohibitiei, iar din inlauntrul sau s-a nascut inca un om, al treilea. Acesta nu era nici beat, dar nici treaz si se grabea sa marturiseasca lucruri pe care nu i le cerea nimeni. Bunaoara, ca turnase pe toata lumea la Securitate.

Exista, de buna seama, o legatura intre bauturile pe care le baga in el domnul C. si viteza cu care i se multiplica personalitatea. Dupa ce a dat-o pe tarii, am facut cunostinta curand cu domnii C. numarul 4, numarul 5 si numarul 6. Nu era vorba despre o schimbare. Domnul C. nu se schimba, ci se diviza. Surpriza cea mare a fost insa domnul C. cu numarul 7. El si-a facut aparitia dupa o cura de dezalcoolizare si, fara sa se consulte cu doctorii, a intrat in politica. Remarcabil la domnul C numarul 7 era faptul ca-i reusea perfect o multime de lucruri, la care domnul C. numarul 1, adica cel treaz, nici nu indraznea sa visese. Cei mai uimiti erau doctorii, deoarece era un pacient ultraperformant: urmase cateva cure de dezalcoolizare complete si toate fusesera niste reusite.

Ca politician, domnul C. cu numarul 7 s-a facut cunoscut prin prelegerile sale televizate despre cumpatare si bun-simt civic. Si, slava Domnului, bun-simt civic nu putea sa nu aiba, fiindca n-a fost lasat niciodata sa intre beat sau tocmai pregatit pentru o noua dezalcoolizare pe platou. Ca sa nu mai spunem ca in zilele in care se simtea inspirat si ataca situatii de interes national, cum ar fi whisky-ul de dimineata al presedintelui, chiar daca ajungea pe platou afumat, publicul nu-si dadea seama a ce miroase respiratia vorbitorului. Ecranul, pana ce transmisiile tv nu vor fi imbunatatite, nu are damf.