Unirea? Subiect delicat

Sotii Nicolae Dobrovici si Veronica Bacalbasa sunt o familie respectata in Galati. La 91 de ani, cei doi au in spate o istorie plina de impliniri, dar si de vicisitudini ale soartei. Basarabeni la origini, au ajuns in Romania in urma evenimentelor tulburi din anii a€™40.

Povestea celor doi romani basarabeni incepe cu multe secole in urma. Veronica este descendenta directa a lui Hristofor Carol Sicard, fiu nelegitim al lui Armand Emmanuel Sophie Septemanie du Plessis - duce de Richelieu si al Nataliei Kraft, fiica a celebrului general rus Nicolae Kraft. Nicolae Dobrovici reprezinta un nume al elitei culturale romanesti. Familia ajunge in Romania din sudul Macedoniei si se apuca de comert naval. Li se scufunda o nava, care transporta porci in Turcia, evenimentul ducand la falimentul afacerii. Unul din frati ajunge in Basarabia, unde, la Orhei, construieste una dintre cele mai mari ferme din stanga Prutului. Banii si pozitia sociala vor implica familia inclusiv in viata politica a Romaniei Mari. Drama familiei Bacalbasa ia proportii apocaliptice in momentul in care rusii pun mana pe Basarabia.


AMINTIRILE DOR. Veronica a vazut lumina zilei acum 91 de ani, "intr-o gospodarie frumoasa, langa Vadul lui Voda". Provenind dintr-o familie burgheza, studiaza medicina, pe care incepe sa o practice la Chisinau. "In noiembrie 1941 l-am cunoscut pe Nicolae. Lucra pentru Pescaria Basarabia. Facuse congestie pulmonara. Dupa cum vedeti l-am tratat bine", rememoreaza doamna Bacalbasa amorul nebun inceput in salonul de spital. Apoi a venit in Romania. Impreuna cu sotul, Nicolae. A dat viata la doi copii, Nicolae si Gheorghe, ambii fiind in prezent medici. "Dar vremurile erau grele. Copiii i-am nascut gemeni, in a€™44, in timp ce Bucurestiul era bombardat. Pe mama au executat-o rusii, iar tata a reusit sa ajunga in Romania. Ne confiscasera tot. Era foarte greu", spune doamna Veronica. In Basarabia nu a mai fost. Nu a mai avut de ce sa o faca. "Stiu ca au pus tunurile pe conacul familiei. Ca Vadul lui Voda este acum al celor cu bani din Chisinau si s-a transformat intr-un fel de statiune. Oricum, familia mea a lasat amprenta in istoria locului. Dar cine sa-si mai aminteasca de ceea ce au infaptuit cei din familia Sicard, comunistii?" Profesorul universitar Nicolae inca preda, are mintea ocupata aproape in totalitate de istoria tarii si problemele pisciculturii din zona. Accepta cu greu sa vorbeasca despre evenimentele acelor ani, despre nenorocirile traite. "Problema Basarabiei e complexa. Ea pleaca din 1812, din momentul in care rusii au pus stapanire pentru prima data pe acest teren. Acolo s-a facut o rusificare fortata. Mereu a fost aceasta ura, intre etniile de acolo. Tata, care a fost senator in guvernul Averescu, era printre singurii vorbitori de limba romana din Orhei. Intre timp aveam sa ne luptam in zona cu rusii si cu... evreii. Nu pot vorbi despre evrei ca nu ma lasa legea, insa istoria nu ii va ierta pentru ce au facut acolo. Au fost mai rai ca bolsevicii. Apoi, ca sa revin, noi aveam pamant, 140 de hectare. Eram si familie de politicieni, iar fratele meu, Gheorghe, la 18 ani, in 1918, a plecat la Kiev pentru a lupta cu gherila impotriva bolsevicilor. Numai bine nu eram vazuti de rusi. Fratele a murit in 1941 la Criuleni. De tuberculoza. A avut noroc, ca altfel murea de mana rusilor. Tata fost arestat si dus la Chisinau. A fost batjocorit si executat de rusi. Daca mi s-ar da voie, i-as executa pe toti urmasii acelor nenorociti de criminali fara sa am vreun resentiment", spune Nicolae. In Basarabia s-a mai dus doar de doua ori. Din vechiul conac au mai ramas cateva pietre, acolo rasarind un sat de 70 de case: "Ce sa caut acolo? Nu vreau nici pamantul sa mi-l dea inapoi. Ce sa fac cu atata durere?".


MANDRIE. Nicolae Bacalbasa se lumineaza cand este sa vorbeasca despre inaintasii sai. "Familia noastra este de vita nobila. Avem o ruda, in Bucuresti, baroneasa de Lrvendahl-Papae, care a cerut statului rus sa ii stabileasca geneza. Sotia mea a aflat ca se trage din marele cneaz leton Gedymin si din familia Golitsin. Familia noastra l-a invatat carte, prin Alexeevici Golitsin, pe tarul Petru I, apoi a dat lumii dirijori si muzicieni de calibru, precum I.N. Golitsin. Istoria recenta ii scoate in evidenta pe generalul Kraft, care a construit prima cale ferata in Rusia, pe ducele de Richelieu, dar si pe alti oameni de valoare. Fratele tatalui meu, care a fost inspector-sef al Politiei Brailei, a avut trei copii de vaza: Constantin, ziarist si autor al volumului «Bucurestii de altadata», Ion, director al Teatrului National Bucuresti, si Anton, autor al cunoscutei nuvele «Mos Teaca». Avem un neam cu care ne mandrim, ca basarabeni si romani", spune prof. dr Nicolae. La 91 de ani, Nicolae este cel mai reprezentativ specialist in piscicultura pe care il are Romania. "Cand am venit aici, la Istitutul din Galati, am avut onoarea sa lucrez timp de un an cu profesorul Antipa."


IMPOSIBILA IUBIRE. Doamna Veronica nu da verdicte legate de o posibila unire intre Romania si Moldova, "pentru ca nu vreau sa vorbesc despre un subiect delicat ca acesta". In schimb, Nicolae vede lucrurile ca pe "o problema complexa. Istoria m-a invatat sa spun ca orice poate fi posibil. Insa problema nu se poate privi doar sentimental, ci in primul rand economic. Acolo, in sudul Basarabiei, Rusia are interese majore. Si agricultura au organizat-o inteligent in zona. Inca din 1812. Apoi in 1918 am venit noi, romanii. Ne-am dus cu saracia noastra, cu caracterul nostru balcanic. Am facut si multe abuzuri. Multi s-au razbunat pe evrei. Tata l-a scapat pe unul, pe care il batjocorea un soldat pe malul Nistrului. Dar erau multi pe care nu avea cine sa-i scape. Apoi au venit iar rusii, alta ura, alte polite de platit. Acum se vrea iar Unirea. Moldova ce are? Doar fructe, grau si struguri. Ce piata le putem asigura? Apoi rusii ar face razboi. Basarabia, in special Transnistria, reprezinta pentru ei acelasi lucru ca si Kaliningrad. Nu stiu daca ar iesi razboi daca am face Unirea. Stiu ca soseaua care pleaca de la Galati spre Kiev este construita ca una strategica. Ce credeti ca inseamna asta? Atunci chiar credeti in aceasta idee, numita Unire?". AMPRENTE
"Vadul lui Voda este acum al celor cu bani din Chisinau si s-a transformat intr-un fel de statiune. Oricum, familia mea a lasat amprenta in istoria locului. Dar cine sa-si mai aminteasca de ceea ce au infaptuit Sicard comunistii?"
Veronica Bacalbasa
ETICHETA
"Nu pot vorbi despre evrei, ca nu ma lasa legea, insa istoria nu ii va ierta pentru ce au facut acolo. Au fost mai rai ca bolsevicii. Nici rusii nu au fost mai breji, au rusificat fortat Basarabia"
Nicolae Bacalbasa PortofelulDin 1940 pana in 1945, Nicolae a luat parte la multe lupte date in cel de-al doilea razboi mondial. Il considera pe Regele Mihai "criminal de razboi". Pentru ca el, chiar daca era o marioneta, se face responsabil de moartea a 150 de mii de eroi ucisi de rusi intre 23 august-12 septembrie 1944. "Atunci noi capitulaseram si trebuia sa se ingrijeasca de soldati". 23 august 1944 l-a prins la Barlad: "In acea noapte, nemtii s-au batut cu o divizie de tancuri rusesti. Le-au distrus. Un neamt a gasit un portofel in buzunarul unui rus mort. Avea inauntru un biletel. Mi-a dat portofelul, crezand ca acolo erau secrete scrise. Stiti ce era trecut in ravas? «Eu, Mihailovici, am murit luptand pentru tara. Rog partidul sa nu persecute familia mea!» Acei rusi ucisi au fost trimisi acolo la moarte sigura. Erau elemente reactionare de care comunistii au scapat elegant. Am pastrat acel portofel ca pe o relicva".

---

Despre autor: