Sunt cunoscute ca "bijuteriile familiei" - atat de secrete si atat de compromitatoare incat CIA le-a tinut clasificate timp de aproape un sfert de secol, pana acum, relateaza presa americana.
In 1973, directorul de atunci al CIA, James Schlesinger, a ordonat intocmirea unui dosar, care insumeaza 700 de pagini, si care complieaza zeci de ani de activitati ilegale ale agentiei.
"Metaforic vorbind, <<bijuteriile familiei>> sunt o serie de ofiteri CIA care sa zicem ca au intrat in confesional spunand: <<iarta-ma parinte, am pacatuit>>", a declarat Tom Blanton, director al Securitatii Nationale a Arhivelor de la Unviersitatea George Washington.
Directorul CIA de atunci a cerut intocmirea dosarului, din cauza scandalului Watergate, acesta dorind sa stie exact care sunt punctele slabe ale agentiei. Insa volumul acestor informatii i-a stupefiat pe liderii de atunci ai CIA. Despre existenta acestui dosar stia si presedintele Gerald Ford in 1975.
Un alt memoriu, datat si el 1975 si facut public de Arhivele Securitatii Nationale, discuta despre informarile care au ajuns la presedintele SUA de atunci, Gerald Ford. Un alt director al CIA, William Colby, i-a spus presedintelui ca CIA "a facut unele lucruri pe care nu ar fi trebuit sa le faca".
Henry Kissinger, care pe atunci era secretar de stat, i-a marturisit presedintelui Ford ca se teme ca "daca aceste lucruri se vor afla, va curge sange. Pentru ca, de exemplu, Robert Kennedy insusi a condus operatiunea de asasinare a lui Castro".
Alte detalii ale acestor misiuni au fost aflate din ziare sau audieri ale Congresului.
Par a fi materiale documentare pentru romanele cu spioni, dar de fapt sunt desprinse din realitate.
Abuzurile agentiei includ comploturi pentru asasinarea unor lideri straini ca Fidel Castro, Trujillo sau generalul Sneider din Chile, printre alte acte se mai numara si retinerea ilegala, pentru doi ani, a unui dezertor rus, precum si "verificarea" corespondentelor care veneau in SUA din Rusia si China.
Au existat si perchezitii ilegale, furt precum si experiente de "modificari comportamentale" facute pe cetateni nevinovati. Agentii CIA s-au infiltrat in grupuri anti-razboi si au cercetat scrisori private, inclusiv ale celor primite de activista anti-razboi, actrita Jane Fonda.
De asemenea, CIA a pus jurnalisti sub supraveghere, inclusiv pe editorialistul american Jack Anderson si pe asistenta sa Brit Hume.
Fostul reporter al Washington Post, Michael Getler, a fost si el monitorizat 24 de ore din 24 de catre un grup de agenti. El a descoperit recent acest lucru dintr-un articol de prima pagina din Post.
"Ma urmareau sa vada cu cine vorbesc, mi-au facut fotografii in timp ce luam pranzul cu diverse persoane. Mi-au facut poze chiar si prin geamul casei mele... a fost foarte foarte urat ce au facut... adica suntem in America, nu te astepti la asa ceva", a declarat acesta cand a aflat.
CIA a fost nevoita sa faca publice aceste documente sub legea Libertatii Informatiei, insa decizia de a o face acum poate reflecta o noua orientare, de transparenta in ceea ce priveste trecutul agentiei.
Recent, directorul CIA, Michael Hayden a descris aceste documente ca fiind "un fragment dintr-un alt timp si despre o cu totul alta agentie".
Insa toate acestea au aparut cand CIA este deja in mijlocul unor situatii mai mult decat delicate, care se refera la o serie de abuzuri, cum ar fi utilizarea inchisorilor secrete si diverse acte de tortura. Astfel, acele acte din trecut par a fi mult mai "nevinovate" prin comparatie.
"Ceea ce s-a intamplat in anii '50, '60 si '70 constituie acte mult mai putin grave decat ceea ce se suspecteaza ca s-a intamplat in prezent" a declarat expertul in securitate nationala James Bamford.