Filmul „Cocosul decapitat", de Radu Gabrea, a carui premiera a avut loc la TIFF, a ajuns si la Bucuresti.

Ecranizare a best-sellerului omonim al pastorului sas Eginald Schlattner, „Cocosul decapitat" este o coproductie Romania-Germania-Austria-Ungaria. Filmul a fost proiectat la cinematograful in aer liber E-Uranus, in prezenta regizorului, simbata, 23 iunie. Lansarea oficiala va avea loc la inceputul lunii septembrie. „Un film clasic si bine legat" este verdictul criticului de film Iulia Blaga despre ultima productie a regizorului Radu Gabrea, al carui nume se leaga de primul serial tv din Romania, „Urmarirea". Iulia Blaga ii recunoaste lui Gabrea meritul de a fi reconstituit o epoca si o lume mai putin explorate.

Filmul abordeaza o tema inedita pentru cinematografia romaneasca: destinul comunitatii sasilor din Transilvania, in contextul celui de-Al Doilea Razboi Mondial.

Actiunea se petrece in orasul Fagaras, in ziua de 23 august 1944, cind regele Mihai anunta trecerea Romaniei de partea armatei sovietice. Germanii transilvaneni, care ajunsesera sa fie identificati cu politica lui Hitler, devin peste noapte intrusi si dusmani.

Flashback-urile lui Felix (David Zimmerschied), baiatul sas de 16 ani care se pregateste sa dea o petrecere cu ocazia terminarii gimnaziului, ne familiarizeaza cu mediul atit de pestrit, din punct de vedere etnic, din Fagaras. In amintirile adolescentului, orasul de dinainte de razboi, un loc al bunei intelegeri, se transforma o data cu razboiul, care adusese cu el constiinta diferentei, intr-un fel de tragic Babilon.

Opozitia dintre Felix si prietenul lui, Hans (Axel Moustache), dinamizeaza povestea. Intre cei doi baieti, deveniti simpatizanti ai nazismului, apare o disputa pentru putere, stimulata de prezenta seducatoarei Alfa (Iona Teodora Iacob). Desi Felix se simte atras mai degraba de Gisela (Alicja Bachleda-Curus), care este evreica, indoctrinarea cu ideologia nazista il va face sa-si reprime sentimentele. Din frati de cruce, cei doi prieteni devin dusmani de moarte, relatia lor sfirsind cu tradarea lui Hans. Dezintegrarea treptata a prieteniei si, la o scara mai mare, dezbinarea intregii comunitati confera filmului o tensiune bine construita, care rabufneste in momentul decapitarii cocosului de la petrecere. Corpul fara cap al pasarii, aruncat printre dansatori, intrerupe violent o ultima incercare de reconciliere a conflictelor dincolo de istorie. De altfel, intregul film e strabatut de imaginea cocosului, simbol atit al unei virilitati pervertite de ideologie, cit si al tradarii biblice.

Problema identitatii in contextul unei societati multietnice este una dintre temele importante ale filmului. Un moment-cheie al filmului: eroii se adapostesc in pivnita casei de raidurile aeriene sovietice. Pentru scurt timp, ei traiesc impreuna, nediferentiat, teama, nevoia de apropiere, de rugaciune.