Se vorbeste in anumite medii intelectuale despre o revolutie constitutionala. Eu zic ca e prea putin daca nu e dublata de una administrativa si amindoua sa se regaseasca in programul unui nou partid. Premisele revolutiei constitution


Se vorbeste in anumite medii intelectuale despre o revolutie constitutionala. Eu zic ca e prea putin daca nu e dublata de una administrativa si amindoua sa se regaseasca in programul unui nou partid. Premisele revolutiei constitutional-administrative se regasesc intr-o bogatie nestiuta a tarii pe care bulgarii, ungurii si polonezii nu o au. Aceasta bogatie, pe care Francis Fukuyama o numeste capitalul social al dezvoltarii, poate declansa resursele uriase ale diversitatii istorice romanesti.

Romania are provincii si capitale regionale care au jucat in istorie roluri importante. Iasi, Cluj, Timisoara, Craiova si Constanta sint capitalele unei Romanii regionale cu traditii si mentalitati specifice. Modelul federal-democratic este unul de succes, dupa cum ne arata dezvoltarea Germaniei, Italiei si Spaniei. In tara noastra am avut doua proiecte politice de constructie statala, expresie a doua culturi statale diferite. In Romania de pina la Primul Razboi Mondial s-a impus modelul francez centralist napoleonian. Dupa Unirea din 1918, acest model l-a inabusit pe cel puternic regional, de traditie austriaca, in Transilvania, Bucovina si Banat. De altfel, una dintre conditiile Unirii din 1918 a fost pastrarea libertatilor federale pentru provinciile alipite care si-au avut guvernatori. Toate astea au fost inabusite de guvernul Nicolae Iorga, dar si de politica bratienista, dublata de dictatura regala. N-a mai ramas nimic.

A urmat centralismul national-comunist ceausist. Dupa revolutie, partide care au avut in program regionalismul federalist au fost un caricatural partid al moldovenilor si o miscare transilvaneana care s-a construit pe un poem pamflet al lui Sabin Gherman. Este nevoie astazi de o miscare politica in masura sa elibereze provinciile si sa le redea demnitatea lor istorica autonoma, cu capitale regionale, parlamente, guverne si bugete provinciale. Oltenii, moldovenii, dobrogenii, banatenii si ardelenii se numesc asa din ratiuni identitare. Nu traim toti in capitala si meritam sa stim ce-i al nostru, constitutional si administrativ, si ce lasam centrului. Exemplele europene de pina acum ne incredinteaza ca a venit vremea pentru asa ceva. Un partid care sa-si aiba ratiunea de a fi in reconstructia federala a Romaniei.

Daniel Vighi este scriitor si profesor la Universitatea de Vest din Timisoara.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.