Programul de reabilitare a zonei Lipscani realizat cu "viteza" melcului a atras atentia si comentatorilor de la Financial Times (FT). Toata lumea se intreaba de ce acest proiect avanseaza intr-un ritm lent, in timp ce Romania a inregistrat anul trecut un progres de 8% in ceea ce priveste dezvoltarea economica. "Din fericire, zona Lipscani a fost ferita de orice interventie din partea dictatorului comunist. In pofida structurii invechite, zona Lipscani are toate caracteristicile necesare pentru a deveni un cartier urban original. Arhitectura atractiva si strazile inguste pot asigura succesul acestui cartier ca magnet pentru turisti, care sa redefineasca imaginea intunecata a Bucurestiului", noteaza FT. Chiar daca exista toate aceste atuuri, autoritatile nu s-au gandit sa le exploateze pentru a obtine profit. Situatia se prezinta de-a dreptul dezastruoasa pe Lipscani.
"Sistemul de iluminat al strazilor este deficitar, iar retelele de distributie a apei si a energiei trebuie modernizate. Majoritatea celor 300 de cladiri din zona se afla intr-o stare foarte proasta, casele fiind ocupate ilegal de persoanele care nu au nicio alta locuinta alternativa. Degradarea zonei depaseste planul fizic. Astfel, posesorii drepturilor de proprietate pentru circa 35% dintre cladiri nu au fost inca stabiliti, potrivit datelor municipalitatii, in conditiile in care mai multe familii care au fost expropriate sub regimul comunist si fascist au solicitat restituirea imobilelor", sustine FT, citat de Mediafax.

Oamenii de afaceri, nemultumiti

Cei mai nemultumiti de aceasta situatie sunt, evident, oamenii de afaceri, deoarece blocarea traficului auto pe strazile din zona Lipscani le-a afectat activitatile.
"Este un microunivers al Romaniei, plin de oportunitati de afaceri si oameni incompetenti care nu permit materializarea acestora", spune Van Schaik, liderul unui grup de antreprenori care a facut lobby la Primaria Bucuresti pentru accelerarea proiectului de dezvoltare a zonei Lipscani in ultimii doi ani.
Un adevarat punct de reper al Bucurestiului de altadata, Lipscani a ajuns o ruina in secolul al XXI-lea. Aproape ca nimic nu mai aminteste de activitatile de baza desfasurate aici in perioada de glorie a Capitalei.

Viziune optimista

Citeste si:

Desi municipalitatea afirma ca are planuri mari pentru reabilitarea zonei Lipscani, programele de dezvoltare urmand sa fie realizate cu fonduri de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite si din bugetul propriu, lucrurile nu prea se "misca".
Intr-o viziune optimista, autoritatile vad infrastructura de baza inlocuita complet, strazile reasfaltate si parcuri, fantani construite. De asemenea, municipalitatea va renova cladirile pe care le detine in aceasta zona si va stimula proprietarii privati sa actioneze similar. Pana in luna aprilie a anului 2008, ne dau asigurari autoritatile, centrul istoric al Bucurestiului va fi reabilitat.

Metrul patrat poate ajunge si la 5.000 euro

In acest context, este evident ca investitiile in zona Lipscani progreseaza greu. "Mai devreme sau mai tarziu, aceasta zona se va transforma in aur. Acest obiectiv ar putea deveni realitate in doi ani sau in zece ani, nimeni nu stie cand", spune Andre Sandu, director la agentia imobiliara Media City.
Preturile pe metru patrat variaza, potrivit diferitilor agenti imobiliari, dar cu totii au convenit ca tarifele s-au dublat in ultimii doi ani. Astfel, pretul mediu final se plaseaza la 1.500-1.700 de euro pe metru patrat, dar pretul cerut poate atinge si 5.000 de euro pe metru matrat, conform lui Sandu.
Reprezentantii agentiei imobiliare Colliers International sunt de parere ca preturile sunt mult mai ridicate, la niveluri similare sau chiar superioare celor percepute la cumpararea unor apartamente noi in afara acestui cartier. Monica Barbu, seful diviziei de retail pentru Bucuresti, spune ca pretul la care se incheie trazactiile in zona Lipscani poate depasi 4.000 de euro pe metru patrat.
Ea adauga ca fondurile straine de investitii, dar si persoane fizice, mai ales din Grecia si Spania, sunt interesate sa cumpere in zona Lipscani.
Putini dintre acestia investesc insa in renovarea serioasa a cladirilor. Chiriile se mentin reduse si nu exista cerere pentru apartamente individuale. Potentialii cumparatori ai unui apartament sunt descurajati de conditiile deficitare din cartier si de blocarea accesului auto. Afacerile noi sunt cu preponderenta reprezentate de baruri si cafenele.
Eduard Tanase este proprietarul magazinului de antichitati Unistrade, de pe strada Lipscani, din anul 1990, si lucreaza in cartier de 37 de ani. Dupa intreruperea traficului auto, afacerile au scazut cu 60%. Desi este de parere ca activitatea proprie va supravietui, el comenteaza ca multe alte afaceri "sunt intr-o situatie disperata".
Dupa unele zvonuri care circula in zona, oficialitatile blocheaza intentionat planurile de redezvoltare a centrului vechi, pana cand primaria va cumpara un numar important de proprietati, iar programul de reabilitare va avea un ritm rapid abia ulterior. Autoritatile infirma insa aceasta varianta, pe care o considera absurda, sustinand ca refacerea mult-asteptata a zonei Lipscani va veni in curand.