Eero Heinonen, basistul trupei The Rasmus, care va concerta simbata seara la CokeLive, a raspuns pentru ziarul "Cotidianul" la citeva intrebari.

Trupa finlandeza The Rasmus s-a format in urma cu unsprezece ani, cind membrii sai erau inca in liceu. Dupa ce au renuntat la scoala pentru a plonja in topurile, urechile si scenele muzicale, cei patru scandinavi au iesit pe piata cu sase albume, multe dintre piesele incluse pe acestea ajungind pe primele locuri in clasamente. Dupa ce anul trecut au vizitat pentru prima oara Romania, The Rasmus se intorc in acest weekend, pentru a concerta la Festivalul CokeLive de pe Insula Lacul Morii.

Ati inceput sa cintati inca din liceu. Cum este sa fii in acelasi timp elev si star rock?

Cred ca atunci cind eram inca in liceu ne aflam abia la inceputul drumului si in primii doi, trei ani am devenit din ce in ce mai celebri. Am dat citeva interviuri, dar la emisiuni de televiziune locale, nu era nimic de proportii. Dar bineinteles ca si atunci lucrurile deveneau cam presante. Stii ca atunci cind ajungi celebru de foarte tinar, uneori ti-e greu sa gestionezi toata povestea asta. Profesorii intelegeau ca aveam alte interese, ca nu mai invatam la fel de mult, pentru ca ne ocupam de muzica, iar pe noi nu ne mai motiva la fel de mult scoala, pentru ca aveam mereu concerte si compuneam piese noi.

Cum v-ati schimbat de atunci?

Multe lucruri s-au schimbat. Daca la inceput cintam chestii mai amuzante, pentru ca nu voiam decit sa ne distram si scriam tot felul de versuri absurde, cred ca acum facem lucruri un pic mai serioase. Popularitatea atrage dupa sine un soi de presiune. De exemplu, acum lucram la un nou album si toata lumea se intreaba cum va suna. Avem un producator nou si incercam, de asemenea, sa patrundem si pe piata americana, asa ca toata lumea se intereseaza de asta, vor sa vada daca totul merge bine. Plutesc multe intrebari in aer. De multe ori avem concerte la care ne simtim foarte bine, dar vrem sa vedem cit de departe putem ajunge.

Ati fost invitati la foarte multe festivaluri de muzica. Unde ati avut cel mai tare concert si de ce?

Nu exista unul singur. Mi-aduc aminte, de exemplu, de concertul de vara trecuta din Romania, care a fost foarte interesant. Ne place sa mergem mereu in locuri noi, asa ca prima vizita in Transilvania a fost o experienta foarte placuta. A fost foarte interesant sa vedem reactia publicului, care ne-a dat un sentiment minunat: zimbeau, ne fredonau piesele. In tarile scandinave, oamenii nu isi prea exprima sentimentele. Chiar daca mergi la concerte de rock, oamenii nu par la fel de entuziasmati ca in tarile din Europa de Sud-Est sau din Italia.

Va intereseaza feedbackul pe care il primiti de la fani?

Cu publicul nostru avem, intr-adevar, si contact direct, sint multi care vin la noi la concerte, vor sa facem poze cu ei, sa le dam autografe. Majoritatea sint niste oameni foarte normali. In mare parte tineri, in jur de douazeci, douazeci si ceva de ani, dar mai vin si mai batrini, lucru care imi face placere, chiar daca, in principal, noi cintam pentru tineri.

E vreo trupa pe care o uriti?

E o intrebare buna, dar foarte dificila. De obicei nu prea ma intereseaza trupele care nu-mi plac, dar ma enerveaza trupele care fac dinadins muzica proasta. Mai sint si unele din cele care participa la Eurovision. Dar cred ca cel mai tare ii urasc pe tipii care au facut "Barbie Girl".