In anul 1978, fizicianul austriac, Edwin Broda, laureat al premiului Nobel, era pus sa raspunda, alaturi de alti savanti, la doua intrebari: ce considerati a fi cel mai bun lucru in lume? Si ce considerati a fi cel mai rau lucru in lume? In timp ce alti confrati de-ai sai afirmau, aproape invariabil, pacea, respectiv, razboiul, savantul austriac a formulat acelasi raspuns pentru ambele intrebari: stiinta. In paranteza, a explicat: "stiinta, cand isi asuma valentele creationiste ale lui Dumnezeu impotriva democratiei naturii - in care si omul are acelasi drept de a exista in armonie cu aerul, apa, pamantul si focul, elemente pe care anticii stiau sa le respecte, dar omul modern nu". "Lupta cu natura", concept care a dominat cel putin doua milenii de existenta umana, a marcat progresul civilizatiei. Fiecare mare victorie, de la utilizarea focului, a rotii, a fierului, pana in epoca industrializarii s-a derulat intr-o relatie armonioasa. A urmat, apoi, o etapa in care omenirea a intrat intr-o contradictie flagranta cu "democratia naturii". In urma "razboiului" consecvent s-au inregistrat efecte dizarmonice, cu pierderi de ambele parti.
Oamenii de stiinta au constientizat efectele si au tras semnalele de alarma, consistente fiind cele emise incepand cu 40 de ani in urma, cand geofizicienii si climatologii luau in calcul aportul uman la modificarile drastice ale climei.
Previziuni funeste
Savantul american Murry Mitchell Jr. si profesorul Lester Matcha din cadrul Administratiei nationale pentru probleme oceanice si atmosferice a SUA identificasera bioxidul de carbon drept principal factor de risc, care "de la inceputul secolului XX, a crescut cu 10-15% si s-ar putea dubla pana in anul 2000, facand ca temperatura planetei sa creasca in medie cu 2,90 C". Tot atunci, savantul rus Mihail Budiko si climatologul german Herman Flohn au estimat ca "peste aproximativ 200 de ani, totalitatea energiei obtinute de om va echilibra nivelul radiatiei solare absorbite de pamant. Se poate deci presupune ca o supraincalzire a planetei devine mai reala decat o glaciatie".
Estimarile din urma cu 40 de ani s-au dovedit a fi, in cea mai mare parte, corecte - singura eroare fiind raportata la momentul in care efectele incalzirii globale vor fi resimtite acut. Studiile actuale indica urmatoarele:
Doar in primii 5 ani ai secolului XXI, nevoile de energie ale omenirii au crescut cu 15% fata de perioada anterioara si se estimeaza ca, pana in 2030, majorarea va conduce la un minim de 60%.
Concentratia medie a dioxidului de carbon in atmosfera terestra, care inaintea erei industriale se situa la nivelul de 280 ppm, a ajuns in prezent la 380 parti pe milion. Cresterile mentionate sunt provocate majoritar de utilizarea combustibililor fosili in scopul producerii de energie, secundar de defrisarea padurilor tropicale si de alte interventii umane dizarmonice cu mediul ambiant.
Recent, specialisti ai Grupului Interguvernamental pentru Evolutia Climatului (GIEC), reuniti la Paris, au concluzionat ca "o schimbare drastica a climei este asteptata daca in atmosfera concentratia de carbon va ajunge la 550 ppm, ceea ce ar provoca o crestere a temperaturii cu 3 grade Celsius pana in 2100. Spre a mentine, insa, cresterea temperaturii la doar 30C si a concentratiei mentionate este nevoie de reducerea rapida a emisiilor actuale de CO2 la jumatate".
Trei scenarii posibile
Dr. Marko Scholze de la Universitatea din Bristol a facut 52 de simulari pentru climatul global, bazat pe 16 modele climaterice, extragand concluzii pe trei scenarii dimensionate pana in anul 2100.
a) luand in calcul o incalzire de doua grade Celsius, varianta ce nu poate fi evitata chiar daca intreaga comunitate umana ar inceta sa mai emita gaze de sera, estimeaza pierderea a 30% din suprafata padurilor (din Europa, Canada, Asia, Amazonia si America Centrala).
b) O crestere a temperaturii intre doua si trei grade va conduce la pierderea unor mari cantitati de apa in sudul Europei, estul Statelor Unite ale Americii, in zone extinse din America Centrala si Africa de vest.
c) in varianta incalzirii cu 3.C, initial plantele se vor dezvolta mult mai viguros decat in mod normal, dar, dupa saturare, vor emana mai mult gaz decat cel inspirat, antrenand crearea unei atmosfere nocive (Raportandu-se la ultimul scenariu cercetatorii britanici de la Centrul Hadley estimeaza ca cca trei miliarde de oameni se vor confrunta cu inundatii, nu vor avea acces la apa potabila si alti 400 de milioane nu vor avea resurse vitale suficiente, vor suferi de foamete).
Un raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii sustine ca agresiunile umane in mediul ambiant, generatoare de modificari climaterice, au produs deja moartea anuala a peste 150.000 persoane si imbolnavirea a cel putin 5 milioane. Cercetatori ai Universitatii Wisconsin-Madison au demonstrat ca fluctuatiile de temperatura sunt cauze directe ale raspandirii bolilor infectioase, epidemii ce pot lua forma si amploarea unor pandemii.
Patru categorii de riscuri
Dupa analiza concluziilor extrase de specialisti reputati in domenii congruente, raportate la evolutia climei si efectele sale, incercam o ordonare a consecintelor incalzirii globale, care, separat ori in conjunctie, antreneaza riscuri si amenintari la adresa securitatii planetei:
1. riscuri (amenintari) climaterice: seceta prelungita si incendii; vijelii, tornade, uragane, modificari ale curentilor maritimi si oceanici, ale curentilor de aer, perturbatii in ciclicitatea si durata anotimpurilor, deplasari ale zonelor climaterice;
2. riscuri geofizice: desertizari, disparitia unor ghetari, rauri si lacuri, eroziuni, alunecari de teren, miscari tectonice cu scufundari de teren, disparitia unor insule, formarea de canioane si estuare, acapararea de catre apele oceanelor si marilor a unor mari suprafete terestre;
3. riscuri la adresa unor ecosisteme: perturbari in lanturile trofice care, finalmente, induc disparitia unor specii (s-a estimat posibilitatea disparitiei a unui milion de specii!) din flora si fauna unor ecosisteme, epidemii si pandemii, restrangerea si disparitia unor zone vegetale, cu impact negativ in rezervele de hrana, migratie si schimbari comportamentale ale animalelor, modificari genetice care pot antrena aparitia a noi virusi, microbi.
4. Riscuri de ordin demografic, cu impact in ordinea economica sociala si politica: debilitarea drastica a rezervelor de apa potabila si a resurselor vitale (hrana) va antrena cresterea migratiei (impusa si/sau determinata), depopularea unor spatii geografice importante si aglomerarea altora; subnutritia si malnutritia care, combinate cu alte aspecte ale pauperizarii unor mari mase de oameni, vor facilita izbucnirea si extinderea unor epidemii si pandemii; se vor produce modificari esentiale in comportamentele sociale, intoleranta de genuri diverse, conflicte zonale pentru supravietuire, precum si conflicte din ratiuni economice (acces la resurse vitale si energetice) si politice.
Persecutia savantilor
Interese mercantile, indeosebi cele ce focalizeaza in domeniul petrolier, in industria carbunelui si industriei de armament, au blocat, in timp, publicarea unor studii serioase pe aspecte ale incalzirii globale. Mai mult, decidenti politici precum George Bush si Tony Blair au exercitat presiuni asupra autorilor ori au dus adevarate campanii de denigrare a lor si de minimalizare a concluziilor desprinse de acestia.
Andrew Marshall, seful biroului Evaluare in Retea din Pentagon, i-a prezentat presedintelui american, in urma cu trei ani, studiul intitulat "Scenariul schimbarilor climatice abrupte asupra securitatii SUA" in care ideea axiala era ca efectele gazelor cu efect de sera conduc la consecinte accelerate deosebit de grave asupra planetei, antrenand topirea calotelor polare, modificarea severa a curentului Gulf-Stream, care sustine intreaga structura a anotimpurilor. Modificarile respective au antrenat evenimentele climaterice dezastruoase cu care se confrunta SUA (cicloane, inundatii, tornade) si alte state.
Intrucat administratia americana a refuzat publicarea studiului, autorul a recurs la dezvaluirea rezultatelor, asumandu-si riscul pierderii pozitiei avute. A urmat o intreaga campanie de denigrare si ridiculizare a autorului si a lucrarii sale.
In 2004, aceeasi soarta a avut-o David King, ministrul pentru problemele stiintei din Marea Britanie, care, in urma studiilor realizate impreuna cu reputati specialisti, a ajuns la concluzii identice cu Andrew Marshal. Ministrul britanic l-a informat pe Tony Blair, precizand ca, dupa parerea sa, "schimbarile climatice sunt cele mai severe probleme de care se loveste intreaga umanitate, mult mai severe decat amenintarea terorista". Intrucat premierul britanic a refuzat sa avertizeze opinia publica si sa intreprinda masuri in consecinta, David King a dezvaluit concluziile sale in prestigiosul "Jurnalul American de Stiinta".
Inaintea publicarii raportului ONU (de 1400 pagini) al Grupului Interguvernamental al expertilor in schimbari climaterice (IPCC) - care a reunit la Bruxelles reprezentanti a 130 de tari - delegatia SUA s-a opus unor concluzii si a cerut scoaterea din text a mai multor pasaje (privind principalii poluatori).
Europa abordeaza cu mai multa luciditate pericolele derivate din incalzirea globala si incearca adoptarea unor masuri realiste. Intre altele Comisia Europeana a propus reducerea cu 10% a emisiilor de gaze poluante in intervalul 2011-2020.
Romania torida
In zona geografica a tarii noastre, se inregistreaza in ultimii ani modificari climaterice care nu pot fi explicate altfel decat in contextul general al incalzirii planetare. Sunt semnificative perturbarile din ciclicitatea anotimpurilor, inundatiile din anii trecuti, seceta si inceputul de desertizare din sudul tarii, alunecarile de teren ori recentele tornade.
Agricultura si, prin efecte colaterale, intreaga economie a tarii au inregistrat pagube importante. Intre altele, au fost necesare disclocari de asezari umane si s-a produs, deocamdata la scara redusa, migratie determinata (interna, dar si externa). Apreciem ca deja se impune elaborarea unei strategii privind dezvoltarea, in noile conditii, a asezarilor umane din proximitatea cursului inferior al Dunarii (luand in calcul zonele susceptibile a fi afectate de desertizare, posibilitatea aclimatizarii in timp a unor culturi rezistente la noile conditii pedoclimatice, dislocarea unor localitati, crearea unei infrastructuri de utilizare a apei din fluviu etc.)
Adaptarea economiei, a infrastructurii si, in general, a modului de trai la modificarile induse de incalzirea globala trebuie inca de pe acum sa preocupe major factorii de decizie, la nivel central si local, avand in vedere ca studiile in materie indica posibile mari schimbari pe teritoriul tarii si in ansamblul regiunii geografice a Romaniei.
Se impune a fi realizate studii adecvate pe proiectiile demografice, cu estimarea necesarului de resurse energetice si, mai ales, a celor vitale (alimente si apa potabila), cu identificarea zonelor favorabile de repliere a habitatului rural sau citadin, cu impunerea unor reguli stricte in constructiile civile si industriale (antiseismice), in protectia mediului etc. Vor fi necesare surse de apa plasate judicios in zonele susceptibile a fi grav afectate de seceta, spre a fi utilizate de oameni si animale, ori in stingerea incendiilor.
Abordare superficiala la Bucuresti
Reamintim ca in Strategia de securitate nationala "Romania Europeana, Romania Euroatlantica, pentru o viata mai buna, intr-o tara mai sigura si prospera" (document aprobat in CSAT la 17.04.2006) riscurile si amenintarile ce deriva din incalzirea globala nu sunt explicit abordate, intreaga tema fiind dedusa din pasaje care se pierd, practic, intr-un text ce seamana mai mult cu o expunere de seminar.
In capitolul referitor la amenintari sunt mentionate: "catastrofele naturale sau fenomene geo sau meteo-climatice grave, cutremure, inundatii incalzirea globala sau alte modificari bruste si radicale ale conditiilor de viata, tendinte de epuizare a unor resurse vitale, catastrofe industriale sau ecologice avand drept consecinte pierderi mari de vieti omenesti, perturbarea substantiala a vietii economico-sociale si poluarea grava a mediului pe teritoriul national si in regiunile adiacente, posibilitatea crescuta a producerii unor pandemii".
La principalele directii de actiune se mentioneaza "...elaborarea hartilor cuprinzand riscurile probabile si consolidarea infrastructurii pentru apararea populatiei de pericolele unor calamitati naturale, dezastre si accidente ecologice; reducerea riscului de declansare a unor incidente sau accidente nucleare si asigurarea securitatii instalatiilor nucleare"... "Securitatea infrastructurii civile va viza atat contracararea riscurilor generate de actiuni ostile, cat si a celor produse de accidente sau forte ale naturii si trebuie sa prevada si masurile de restabilire a functionarii activitatilor in cazul distrugerii sau avarierii elementelor de infrastructura".
Intr-un alt pasaj privind dezvoltarea mecanismelor, normelor, procedurilor, structurilor, fortelor si mijloacelor destinate pentru managementul crizelor se afirma ca aceasta va viza "...prevenirea si inlaturarea efectelor inundatiilor si a altor consecinte provocate de schimbarile climaterice majore, prevenirea, inlaturarea efectelor si restabilirea functionarii sistemelor economice in caz de cutremur major; restabilirea activitatii normale in caz de intrerupere a fluxurilor vitale-energetice, alimentare, medicale, de comunicatii, etc.; inlaturarea urmarilor accidentelor industriale, prevenirea si contracararea pandemiilor".
Evident ne aflam in fata unei tratari superficiale a riscurilor derivate din incalzirea globala, care, prin caracterul lor transfrontalier, prin complexitate si puterea lor de a genera efecte in lant, sunt greu de prevenit si gestionat in timp util. De aceea consideram necesara o reconsiderare a documentului aprobat in CSAT la 17.04.2006, intr-o abordare mult mai aplicata pe riscurile si amenintarile reale la adresa securitatii nationale, acceptand opinia, fondata pe studii, a fostului ministru britanic David King, conform caruia amenintarile derivate din incalzirea globala "sunt cele mai severe, mult mai severe decat amenintarile teroriste".
Edwin Broda avea dreptate! Stiinta contra naturii se poate solda candva cu un final ce va exclude din cercul vietii pe principalul actor al planetei - omul, daca acesta nu respecta regulile jocului din care s-a nascut: democratia naturii.
Razvan Ionescu
Presedintele Asociatiei pentru securitate si cooperare regionala "Alianta"