Basescu da ochii cu Ursul

Presedintele Traian Basescu se va intalni maine, la Zagreb (Croatia), cu presedintele Federatiei Ruse Vladimir Putin, in cadrul summitului regional al energiei. Presedintia croata a indicat ca au confirmat deja participarea la aceasta reuniune presedintii Albaniei, Bosniei, Macedoniei, Muntenegrului, Romaniei si Serbiei. Grecia va fi reprezentata la nivel de ministru adjunct la summitul regional de la Zagreb consacrat energiei, la care va participa si un reprezentant al Comisiei Europene. Presedintele rus Vladimir Putin se va deplasa, duminica, la Zagreb, pentru a participa la summitul regional asupra energiei, a anuntat, miercuri, presedintia croata, organizatoarea acestui eveniment. Intalnirea de maine se anunta a fi una de gradul zero: presedintele Traian Basescu a fost cea mai raspicata voce din regiunea Marii Negre care a promovat o noua abordare in relatiile cu Rusia. Scopul reuniunii este de a oferi reprezentantilor tarilor din regiune ocazia de a prezenta punctele lor de vedere asupra problemelor actuale legate de energie.
Conducta Constanta-Trieste
Summitul regional pe probleme de energie in Europa de Sud-Est de la Zagreb, care va debuta duminica 24 iunie, va lua in discutie si proiectul oleoductului transeuropean destinat transportului titeiului provenit din Marea Caspica spre Europa Centrala si Occidentala, evitand insa stramtorile Bosfor si Dardanele, informeaza RIA Novosti preluata de Rompres.
Printr-o conducta cu o lungime de 1319 kilometri, care va face legatura intre Constanta (Romania), pe coasta Marii Negre, si Trieste (Italia), pe coasta Marii Adriatice, petrolul din Azerbaidjan, Turkmenistan si Kazakhstan ar urma sa fie livrat Europei Occidentale. Costul acestui santier este estimat undeva intre 2,0 si 3,5 miliarde dolari in functie de capacitatea viitoarei conducte. Lucrarile ar putea se se finalizeze in 2011 iar debitul maxim ar urma sa fie de aproximativ 90 milioane tone pe an.
Initiat in anul 2002 si sustinut de UE, proiectul oleoductului Constanta-Trieste a primit un impuls in luna aprilie 2007 cand a fost semnata Declaratia ministeriala privind construirea oleoductului Constanta-Trieste, de catre reprezentantii Romaniei, Croatiei, Serbiei, Sloveniei si Italiei.
Planul rus: Burgas-Alexandropolis
Moscow Times aminteste in legatura cu intalnirea de maine de la Zagreb ca in luna martie Rusia, Grecia si Bulgaria au semnat un acord privind construirea unui oleoduct care sa lege porturile Burgas si Alexandropolis, conducta care ar urma sa ocoleasca stramtorile Bosfor si Dardanele. Moscow Times o citeaza pe sefa biroului de presa a presedintiei croate, Danijela Barisic, care a declarat ca la Zagreb presedintii prezenti nu vor discuta proiecte de conducte sau alte acorduri specifice. Cotidianul rus afirma ca "Putin va promova Rusia ca un partener energetic stabil si va incerca sa-si consolideze acordul conductei Burgas-Alexandropolis".
La inceputul acestei luni Grecia a propus Rusiei sa construiasca un gazoduct paralel cu viitoarea conducta petroliera Burgas-Alexandropolis. "Conducta Burgas-Alexandropolis este un proiect strategic atat pentru cele trei tari implicate (Rusia, Grecia si Bulgaria), cat si pentru ansamblul Europei, avand in vedere ca securitatea energetica ocupa un loc important in relatiile europene. Dorim sa ne extindem cooperarea in sectorul gazului natural prin constructia unui gazoduct paralel cu oleoductul Burgas-Alexandropolis", a declarat presedintele Greciei Karolos Papoulias la sfarsitul unei reuniuni cu prim-ministrul rus, Mihail Fradkov.
Conform termenilor acordului guvernamental semnat la data de 15 martie 2007, compania petroliera rusa de stat Rosneft, grupul de stat care se ocupa de gestionarea sistemului rusesc de conducte petroliere Transneft si gigantul Gazprom, controlat tot de statul rus, vor controla impreuna 51 la suta din actiunile, in timp ce Grecia si Bulgaria vor controla fiecare o participatie de 24,5 la suta din actiuni. (George DAMIAN)
Moscova controleaza Asia Centrala
Rusia, Turkmenistan si Kazahstan au ajuns in luna mai la un acord privind construirea de gazoducte, acord destinat cresterii exporturilor de gaz. "Noi vom reconstrui gazoductul de-a lungul Marii Caspice pentru a-i da o capacitate de 10 miliarde de metri cubi pe an si vom construi un gazoduct paralel. Un acord va fi semnat in acest sens inainte de luna iulie', a afirmat Vladimir Putin, dupa intalnirea avuta cu omologii sai din Turkmenistan si Kazahstan, respectiv Gurbanguli Berdimuhammedov si Nursultan Nazarbaev, la Turkmenbasi, pe coasta turkmena a Marii Caspice. Liderul de la Kremlin a indicat ca lucrarile vor incepe in primul semestru al anului 2008. Turkmenistanul, care, dupa Rusia, este cel de-al doilea mare producator si exportator de gaze din spatiul post sovietic, are deja un acord pe 25 de ani cu Gazprom, prin care concernul rus monopolizeaza practic livrarile de gaz turkmen spre Occident, noul proiect urmand sa consolideze aceste pozitii. (G.D.)
Muscaturile lui Basescu
20 octombrie 2006: Traian Basescu sustinea, la Helsinki, la reuniunea grupului Partidului Popular European, din preziua reuniunii Consiliului European, nevoia ca UE sa negocieze un tratament nediscriminatoriu al statelor beneficiare de gaz sau titei din Federatia Rusa. Urmare a interventiei lui Basescu, sustinuta de majoritatea oficialilor prezenti, Jose Manuel Durrao Barosso a fost desemnat sa vorbeasca - la reuniunea informala a sefilor de stat si de Guvern din UE - cu presedintele rus Vladimir Putin despre nevoia unui astfel de tratament. "Esenta mesajului este legata de nevoia ca UE sa aiba siguranta aprovizionarii cu energie", explica presedintele roman.
1 noiembrie 2006: "Spatiul economic si politic evolueaza in stransa interdependenta si este important sa amintim ca promovarea reformelor in intreaga regiune a Marii Negre este ingreunata de monopolul energetic al Rusiei in zona. Acest fapt este cu atat mai ingrijorator, cu cat regresul liberalizarii si privatizarii colosilor energetici rusesti este evident, cazul Yukos este graitor in acest sens", sustinea Traian Basescu in discursul de deschidere a lucrarile videoconferintei internationale "Dezvoltare economica si securitate in regiunea Marii Negre", organizata la Washington. "Daca petrolul regiunii va continua sa fie transportat exclusiv prin Rusia, aceasta va avea un cuvant din ce in ce mai important de spus in ceea ce priveste politica UE", atentiona Basescu.
12 noiembrie 2006: UE trebuie sa iasa din situatia de dependenta fata de gazele naturale livrate de Rusia, sustinea presedintele Traian Basescu, precizand ca in urma accelerarii lucrarilor la centrala nuclearoelectrica de la Cernavoda, Romania "se va elibera", atat politic, cat si energetic. UE trebuie sa iasa din situatia de dependenta fata de gazele naturale livrate de Rusia, pentru a evita riscul de transformare a gigantului rus Gazprom intr-un "instrument de presiune politica", insista Basescu. Gasirea unei alternative la importurile de gaze din Rusia trebuie sa fie "prioritatea numarul unu" a UE mai sustinea seful statului.
21 ianuarie 2007: Presedintele Romaniei relua ideea reducerii dependentei fata de petrolul si gazul rusesc prin diminuarea consumului de energie si dezvoltarea unor surse alternative de alimentare, intr-un interviu acordat ziarului britanic Financial Times. "Pe termen lung, a avea un singur furnizor de energie este impotriva conceptului european al economiei de piata. Trebuie sa avem competitie. Chiar daca acest lucru cere investitii scumpe trebuie sa cream conditii pentru competitie pentru ca aceasta nu inseamna doar cresterea competitiei, ci si crearea de libertate in cadrul deciziilor noastre", arata Basescu. El sublinia: "Atunci cand o tara europeana se afla in dificultate, toate tarile din UE se vor afla intr-o pozitie dificila. Din acest motiv promovam foarte mult ideea de a avea o singura politica energetica", a spus Basescu.
19 iunie 2007: Seful statului roman a reluat, la reuniunea GUAM de la Baku, ideea necesitatii crearii unei alternative de aprovizionare cu energie a statelor membre UE. "Am subliniat faptul ca este posibila crearea unei piete a energiei la Marea Neagra si Marea Caspica, o piata care sa functioneze intr-un cadru reglementat, transparent si nediscriminatoriu, atat in ceea ce priveste comercializarea materiilor prime energetice, cat si in ceea ce priveste tranzitul, iar aceasta abordare am avut-o plecand de la ceea ce stiti si dvs. foarte bine, problemele care in ultimii trei ani apar cu regularitate ori pe teritoriul Ucrainei, ori - cum a fost anul trecut - din cauze generate, pe teritoriul Belarusului, sau state ale UE care nu sunt aprovizionate cu titei desi au contracte - situatiile din Tarile Baltice", a amintit Traian Basescu. (Anca HRIBAN )
Contre ruso-ungare
Un conflict izbucnit intre Rusia si principalul partid de opozitie, de centru-dreapta, din Ungaria, a luat amploare la sfarsitul lunii martie cand ambasadorul rus l-a acuzat pe liderul Fidesz, Viktor Orban, ca minte cu privire la politica externa, inclusiv cea energetica, a Moscovei. Ambasadorul rus, Igor Savolski, a intrerupt o conferinta organizata de Fidesz miercuri, dupa ce Orban a avertizat ca Ungaria nu trebuie sa devina mai dependenta de gazul rusesc, in conditiile in care compania energetica Gazprom este o ramura a statului, nu o companie comerciala. "Aveam doua variante: sa ma simt insultat, sa ma ridic si sa plec, sau sa prezint un raspuns", a declarat Savolski. Ambasadorul a adaugat ca Fidesz a "prezentat Rusia si politica externa a Rusiei, inclusiv politica energetica, intr-o lumina falsa", potrivit MTI. (G.D.)
Europa dominata de Gazprom
Grupul Gazprom, sustinut puternic de administratia de la Kremlin, domina in prezent pietele si consumatorii europeni de energie. "Situatia reprezinta o problema pentru Europa. Incercam sa cream in Europa o piata a gazelor integrata, deschisa si libera si nu putem realiza acest obiectiv daca o singura companie controleaza intregul lant al livrarilor", a declarat Katinka Barysch, economist sef la Centrul pentru Reforma Europeana din Londra.
"Ceea ce pot face autoritatile de la Bruxelles este sa spuna ca nu mai vor astfel de contracte", a declarat Claudia Kempfert, expert in domeniul energiei la Institutul German pentru Cercetari Economice. Vointa politica intra insa in contradictie cu interesele de afaceri. In timp ce guvernele statelor membre incearca sa creeze o politica unitara a Uniunii in raport cu Rusia si continua sa intre in contradictie cu autoritatile de la Moscova in domeniul militar sau in problema Kosovo, companiile au relatii de afaceri directe cu Rusia.
Acordul cu OMV
Acordul incheiat in luna mai intre companiile Gazprom, din Rusia, si OMV, din Austria, ambele cu operatiuni in domeniul energiei, atrage noi ingrijorari privind intensificarea controlului rus asupra consumatorilor europeni, comenteaza agentia Reuters, preluata de Mediafax. Gazprom a semnat un memorandum de intelegere cu grupul de petrol si gaze naturale OMV privind preluarea unei participatii la Hub-ul Central European de Gaz, o subsidiara controlata de OMV Gas International, precum si dezvoltarea in parteneriat a unor proiecte de stocare a gazelor naturale.
Divizarea clientilor
Acordul a fost interpretat de analistii europeni drept cea mai recenta actiune intreprinsa de Rusia in vederea divizarii si dobandirii controlului asupra clientilor europeni. "Intelegerea face parte dintr-o strategie foarte clara implementata de Gazprom, care prevede incheierea unor acorduri bilaterale cu state din Uniunea Europeana, in vederea evitarii discutiilor si a negocierilor directe cu Executivul European privind contractele cu gaze naturale si siguranta livrarilor de gaze", a spus Dieter Helm de la Universitatea Oxford. Gazprom a avut un succes remarcabil in fiecare etapa a strategiei urmate, a adaugat el. Semnarea memorandumului a coincis cu vizita in Austria a presedintelui rus Vladimir Putin, care a laudat statul european pentru calitatea sa de partener-model in tranzactiile cu energie. "Lumea este ingrijorata ca Gazprom se orienteaza catre reteaua de aprovizionare cu energie din Europa si achizitioneaza treptat active din domeniul distributiei si depozitarii", a spus Damien Cox, analist la John Hall Associates. (George DAMIAN)

---

Despre autor: