A plonjat din blocul din Zambaccian in blogul lui Jeg si ne trimite sa-i numaram posturile: ministru, prim-ministru, blogger. De ce?

La inceput m-am mirat cand am vazut ca politicieni romani incep sa scrie pe bloguri. Trebuie sa recunosc faptul ca traiam cu impresia ca blogurile erau un fel de bordeluri virtuale. Protagonistii purtau mastile pseudonimelor, ceea ce sporea erotismul.

Te uitai in sufletul unui om, profitand de exhibitionismul sau cibernetic, fara sa stii ca ai putea de fapt sa il cunosti. Si tocmai acest fapt iti dadea libertatea de a judeca asupra gandurilor farimitate in biti. Si nu persoana ce le-a zamislit.

Au aparut apoi blogurile cu nume. Aici lucrurile se despart in doua ape. Pe de o parte, numele necunoscute, anonimii. Cei de care n-a auzit nimeni, dar care si-au trecut numele pe blog, tocmai pentru ca lumea sa-i cunoasca. Sau asa spera ei. Pe de alta parte, erau numele cunoscute. Sint oameni care scriu prin natura profesiei si a vocatiei. Mai mult, mai putin, mai bine, mai rau, dar o fac. Iar blogul reprezinta o extensie normala intr-un spatiu infinit a unei activitati limitate de spatiul finit pe care-l permite hartia. Ziaristii care au bloguri nu fac striptease-ul sufletesc de care vorbeam la inceput. Intr-un fel sau altul, mai toti ajung sa-si transforme propriul blog in propriul lor ziar. Unde ei fac singuri sedintele de redactie si hotarasc care sint subiectele tari ale zilei.

Dar politicienii? Politicienii? Ei care, daca vor, pot vorbi sau scrie mai mult decat toti ziaristii de pe bloguri si cu siguranta pot determina actiuni concrete daca dpresc, ei care pot interveni in Parlament, in Guvern, ei ce motiv au sa-si faca bloguri? Ar trebui oare sa fiu impresionat ca demonstreaza cum pot folosi un computer si ca stiu sa umble pe internet? Ar trebui sa ii privesc ca pe niste persoane cool, in pas cu vremurile? Ar trebui sa ma fac ca nu observ cum comunitatea celor ce-si citesc gandurile unul altuia pe internet este infiltrata politic pentru a fi tirita la urnele de vot? Pe blogul lui Geoana sta sigla PSD si n-a mai fost actualizat din mai. Pe cel al lui Nastase sta o autoprofetie a traiectului sau politic, cred: "ministru- prim-ministru blogger", plus o aroganta isteata: "Eu i-am sugerat mai bine sa vina sa-mi numere posturile". Desi este ultimul dintre politicienii care si-au facut bloguri, Adrian Nastase reprezinta prima dezamagire. Stie sa-si scrie opinia in ziar si chiar o face bine. Si intr-un ziar cu tiraj. A scris mii de pagini in carti, deci spatiul tiparit pe care-l are la dispozitie pare a fi infinit. Nu avea nici un motiv sa plonjeze din blocul din Zambaccian in blogul lui Jeg (acesta e pseudonimul celui ce i-a facut blogul propriu-zis). Nici un motiv serios. Nici unul care sa il faca un blogger. Doar destule motive ca sa confirme ceea ce este poate cea mai urita latura a politicienilor: vor mereu sa para ceea ce nu sint.