Seceta de anul acesta va fi mai mare chiar decit cea din 1946. Au inceput restrictiile la folosirea apei. Ministrul Mediului ne recomanda sa scurtam dusurile.

Guvernul a dispus interdictia de udare a gradinilor in Oltenia, Muntenia, Dobrogea si sudul Moldovei cu apa scoasa din subteran. Restrictia va fi pusa in aplicare de autoritatile locale si este cea mai usoara dintr-o serie graduala de masuri. Daca seceta va continua, urmatoarea masura cu efect asupra populatiei va fi interzicerea spalarii masinilor si a strazilor. Conform Planului de restrictii si de folosire a apei in perioade deficitare, se vor aplica trei etape: reducerea treptata a alimentarii cu apa a sistemelor de irigatii, diminuarea treptata a debitelor alocate unitatilor economice mari, piscicole amenajate si industriei zootehnice si reducerea treptata a debitelor de apa pentru populatie. „Cetatenii ar trebui sa dea dovada de raspuns civic. Sa faca dusuri cit mai scurte, sa nu lase robinetele sa curga prea mult. Am cerut, de asemenea, Ministerului Administratiei si celor de la Directia Apelor sa ne prezinte posibilitatile de forare de noi puturi de adincime si o situatie cu rezervele de apa subterane existente", ne-a declarat ministrul Mediului, Attila Korodi.

Rezerva de apa a Romaniei va scadea dramatic in urmatoarele doua luni, potrivit unui raport realizat de expertii Ministerului Mediului. „In momentul de fata, seceta este cea mai puternica inregistrata in Romania, chiar mai accentuata decit cea din anii ’46-’47. De asemenea, rezerva de umiditate din sol pentru lunile iulie si august in Cimpia Romana, Moldova, Dobrogea si in Cimpia de Vest va scadea dramatic", se precizeaza in raport.

Referitor la situatia meteorologica, Ion Sandu, directorul Administratiei Nationale de Meteorologie, spune ca, pe termen lung, cantitatile de precipitatii din luna iulie pot ajunge si la 40 l/mp, dar numai punctual, pe suprafete mici, astfel ca acest fenomen nu va ameliora seceta.

Potrivit autoritatilor, in prezent, Romania are o rezerva de un miliard de metri cubi de apa, cantitate suficienta pentru cinci luni.

Franta: „Nu mai umpleti piscina!" Franta a impus rationalizarea apei in sapte dintre cele 96 de regiuni administrative inca din luna mai, din cauza riscului de seceta. Masurile impuse in premiera anul trecut pornesc de la interdictia de spalare a masinilor sau de umplere a piscinelor pina la masuri in domeniul agriculturii. „Perioadele succesive de seceta din ultimii ani, combinate cu temperaturile foarte ridicate, necesita vigilenta si anticipare", a justificat masurile ministrul francez al agriculturii.

Cum sa ne protejam de soare Medicii recomanda evitarea expunerii la soare si folosirea protectiei, cum ar fi palarii, umbrele, ochelari de soare, in cazul in care expunerea nu poate fi evitata. Potrivit prognozelor meteorologice, perioada de canicula va continua. In acest sens, Ministerul Sanatatii Publice recomanda ca persoanele virstnice, copiii si bolnavii cu afectiuni cronice, in special cardiace, sa evite deplasarile in spatiul liber intre orele 9.00 si 19.00. Totodata, romanii ar trebui sa consume pina la patru litri de lichide pe zi. Si consumul de cafea si de bauturi alcoolice trebuie redus. MSP atrage atentia ca respectarea acestor recomandari poate reduce semnificativ riscurile medicale cauzate de temperaturile ridicate. (Oana Munteanu)

Cititi cit costa canicula pe www.cotidianul.ro/select Coada de tiruri in Harghita la apa minerala Fabricile de imbuteliere a apelor minerale din Harghita sint luate cu asalt din cauza cererilor mari ale distribuitorilor provocate de caldura, potrivit NewsIn. La Tusnad, in luna mai, s-a montat o linie noua de imbuteliere, care a triplat productia si, cu toate acestea, abia poate face fata solicitarilor. „Canicula ne ajuta foarte mult, nici nu ma asteptam sa avem atit de multe comenzi", a declarat administratorul firmei, Kurko Gyarfas. La Perla Harghitei, cererile de apa minerala au crescut cu 30% fata de luna iunie a anului trecut, in 2006 fiind vindute, in iunie, 11 milioane de litri de apa minerala, estimarile fiind, pentru aceasta luna, de 13,5 milioane de litri.

Fabrica de imbuteliere Mineral Quantum lucreaza deja la capacitate maxima, iar in mai putin de trei saptamini va fi instalata o noua linie de umplere. „Lucram dupa un plan bine stabilit, insa cererea de apa este pe zi ce trece mai mare si putem sa crestem gradul de exploatare a sursei in conditiile in care aducem o noua linie tehnologica", a declarat Aurelian Mituleci, directorul fabricii Mineral Quantum.

In fata portilor celor cinci mari imbuteliatori harghiteni de apa minerala, camioanele asteapta la cozi sa ajunga la rampa de incarcare. Din Harghita pleaca zilnic cel putin 100.000 de litri de apa.

Si prefectul judetului Harghita, Constantin Strujan, si-a aratat disponibilitatea fata de colegii din tara de a sprijini, daca i se solicita, livrarea unor cantitati de apa minerala spre localitatile cel mai grav afectate de temperaturile ridicate pentru a veni in ajutorul populatiei. In Harghita doar 5% din sursele de apa minerala sint exploatate industrial.

Jumatate din soluri se desertifica, alta jumatate sint macinate de ape si vint Seceta, inundatiile si vintul pun in pericol fertilitatea terenului agricol.

Cea mai mare parte din solul Romaniei este pe cale sa devina neproductiv din cauza schimbarilor climatice, a poluarii si a practicarii agriculturii haotice. Potrivit datelor din strategia de protectie a solului elaborata de Ministerul Mediului, cele mai importante procese de degradare a solului sint seceta, care afecteaza 48% din suprafata tarii, si eroziunea, care afecteaza 47%. Pe de alta parte, pe un sfert dintre suprafete se constata un exces temporar de apa, iar jumatate au un continut redus de humus.

Eroziunea cauzata de apa este cea mai importanta forma a degradarii terenului, potrivit expertilor. Aceasta afecteaza aproape 50% dintre terenurile agricole ale Romaniei. Anual se pierd, prin eroziune, aproximativ 126 de milioane de tone de sol fertil. Totodata, aplicarea unor tehnici agricole gresite se intilneste la 40% dintre terenurile arabile.

Potrivit strategiei de protectie a solului, daca nu se vor lua masuri, „degradarea pamintului va continua probabil intr-un ritm si mai accelerat". Oltenia, Banatul si Dobrogea sint regiunile unde terenurile agricole sint intr-o stare avansata de degradare din cauza lipsei apei si a materiei organice. „Saptamina viitoare va fi o sedinta la Institutul National de Stiinte Agricole, unde, impreuna cu specialistii si cu reprezentantii ministerului Agriculturii, vom cauta solutii pentru stoparea degradarii solului. Totodata, vom analiza instrumentele de finantare existente pentru reabilitarea terenurilor poluate, dar si pentru cele degradate", ne-a declarat Attila Korodi, ministrul Mediului si Dezvoltarii Durabile.

In Europa, aproximativ 45% din soluri au continut scazut de materie organica, in principal in partea sudica, dar si in Franta, Marea Britanie si Germania. Patru milioane de hectare sint afectate de eroziunea eoliana. Totodata, 12% din totalul teritoriului Europei, adica de aproape doua ori suprafata Frantei, este afectat de eroziune hidrica.

Evaluarea de impact, elaborata de Comisia Europeana, arata ca degradarea solului poate costa sute de miliarde de euro. Cele mai mari pierderi au fost provocate, pina in prezent, de salinizarea solului: intre 150 si 320 de miliarde de euro. Contaminarea si eroziunea au provocat pierderi de aproximativ 17 si, respectiv, 14 miliarde de euro. Costul degradarii materiei organice din sol se ridica la aproximativ cinci miliarde de euro, in timp ce fiecare alunecare de teren provoaca pagube de pina la 1,2 miliarde de euro.

Potrivit Directivei privind protectia solului, numai identificarea si inventarierea tuturor terenurilor degradate ar costa Uniunea Europeana 290 de milioane de euro in fiecare an, in urmatorii 20 de ani.