Presedintele Agentiei Nationale Antidrog, Pavel Abraham, a confirmat, ieri, faptul ca Romania se confrunta cu o problema relativ majora privind consumul de stupefiante in penitenciare. Agentia Nationala Antidrog (ANA) cu sprijinul Agentiei Nationale a Penitenciarelor (ANP) a realizat un studiu potrivit caruia aproximativ 14% dintre detinuti iau medicamente fara prescriptie, iar 2% se drogheaza. Studiul "Prevalenta Consumului de Droguri in sistemul penitenciar din Romania", prezentat, ieri, de reprezentantii Agentiei Nationale Antidrog, arata ca 14% dintre detinuti au consumat medicamente in detentie, fara sfatul medicului, iar aproape jumatate dintre acestia (6%) au inceput practicile de acest gen in inchisoare. Studiul mai arata ca cei mai expusi riscului consumului de droguri sunt tinerii cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani, iar cei mai multi detinuti consumatori de droguri sunt incarcerati in inchisorile din Bucuresti (Rahova si Jilava). Potrivit presedintelui ANA, comportamentul infractional al celor din penitenciare a fost determinat in peste 86,3% din cazuri de consumul de alcool, iar in 9,7% - de consumul de heroina.
Cafea, solutie dupa ras si scrum de tigara
Drogurile sunt introduse in inchisori, in mod frecvent, prin intermediul pachetelor de hrana, ascunse in tigari sau fructe si cu ajutorul gardienilor. Potrivit autorilor studiului, 2% dintre cei aproximativ 34.000 de detinuti din Romania sunt consumatori, indeosebi, de marijuana, heroina si hasis, dar si de cocaina, ecstasy sau metadona. De asemenea, detinutii consuma, adesea, medicamente si alcool, in diverse combinatii, pentru a obtine efecte asemanatoare drogurilor, cu efecte grave asupra sanatatii lor, a explicat presedintele ANA. Unele dintre cele mai bizare combinatii prezentate in studiu sunt amestecul de cafea, solutie dupa ras si scrum de tigara sau amestecul de diazepam, pasta de dinti si parfum. Imaginatia detinutilor nu se opreste aici, diazepamul combinat cu vitamina C, tinctura de iod, apa plata si bautura alcoolica este un alt amestec care da efecte halucinogene. Reprezentantii ANA au aratat ca 2% dintre detinuti au afirmat ca au consumat droguri in inchisoare, cele mai utilizate stupefiante fiind marijuana (9,6%), heroina (8,4%), hasisul (7,6%), cocaina (6,2%), urmate de ecstasy, metadona, amfetamine si lsd. Majoritate consumatorilor de droguri se afla in inchisorile din Bucuresti (5,9%), Moldova (2,3%) si Transilvania (1,7%). Cei mai multi dintre detinuti au afirmat ca obtin drogurile de la colegii lor de inchisoare (17,5%), restul afirmand ca le obtin, in special, de la familie sau de la personalul inchisorii. Majoritatea detinutilor prefera drogurile injectabile, urmate de cele orale si de cele pulmonare (fumat). Totodata, ei isi motiveaza alegerile spunand ca au inceput sa consume stupefiante din curiozitate sau la presiunea anturajului. Totusi, la nivel european, Romania ocupa ultimul loc in ceea ce priveste procentul detinutilor consumatori de droguri, cu 2%, in timp ce Germania se afla pe primul loc, cu 60%, Grecia - pe pozitia a doua - cu 54%, iar Portugalia ocupa locul trei - cu 52%.
Alcoolul se prepara in celula
Desi alcoolul poate fi strecurat mai greu in incinta inchisorilor, se pare ca, 6,8% dintre detinuti consuma alcool in detentie, peste jumatate dintre acestia afirmand ca au consumat rar astfel de produse, iar 9% ca au consumat alcool in mod regulat. Cei mai multi detinuti consumatori de alcool sunt bucuresteni (13,6%), pe urmatoarele locuri situandu-se cei din Banat (9,5%), Moldova (7,7%), Transilvania (6,1%), Muntenia (4,7%), Oltenia (3,9%) si din Dobrogea (2,9%). Majoritatea consumatorilor de alcool din inchisori (36%) au declarat ca au facut rost de bautura de la alti colegi, in timp ce aproape un sfert dintre cei chestionati au sustinut ca si-o produc singuri, 14% afirmand ca au bautura de la personalul inchisorii. Detinutii au retete proprii dupa care isi prepara bautura, cum ar fi fierberea marmeladei cu zahar si aspirina sau amestecul - miez de paine cu pasta de dinti. Alte metode la indemana detinutilor sunt: "after-shave prin paine" sau "fermentarea bulionului cu zahar". In ceea ce priveste consumatorii ilegali de medicamente, peste jumatate dintre acestia (59%) procura produsele de la alti detinuti, ceea ce implica existenta unor retele de trafic, in timp ce restul, pentru a obtine ilegal medicamente, simuleaza o afectiune, primesc medicamentele din afara inchisorii (pachet) sau chiar de la personalul inchisorii. Prevalenta consumului de medicamente in detentie, fara sfatul medicului este mai crescuta in Moldova (17,1%), urmata de Banat-Crisana (17%), Transilvania (16,7%), Bucuresti (16,5%), Dobrogea (6,6%) si Oltenia (5,6%). Detinutii chestionati au explicat ca apeleaza la medicamente pentru a se calma (31,4%), din cauza unor probleme medicale si insomnie (25,2%), ca sa uite de probleme (20,2%), fie din curiozitate (7,2%).
Doi gardieni condamnati
Directorul de la Siguranta Detinerii si Regim Penitenciar din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, Cornel Vizitiu, a declarat ca metodele de detectare a drogurilor pe care cunoscutii incearca sa le trimita detinutilor s-au diversificat, tehnica specifica fiind modernizata. El a explicat ca pachetele trimise prin posta nu mai sunt admise, urmand ca in curand nici alimentele trimise de familie sa nu mai fie acceptate. Raspunzand unei intrebari referitoare la implicarea angajatilor din penitenciare in procurarea drogurilor pentru detinuti, Cornel Vizitiu a aratat ca se fac eforturi pentru prinderea celor vinovati, exemplificand ca, in ultimii patru ani, au fost prinse doua persoane implicate in astfel de actiuni, care au fost condamnate. "Anul trecut s-au inregistrat 111 cazuri de introducere de droguri in inchisori, iar in ultimii patru ani, doi gardieni au fost condamnati pentru astfel de fapte", a afirmat Vizitiu. De asemenea, Vizitiu a mentionat ca, pentru reducerea acestor situatii, inchisorile au fost dotate cu huse narcotext si detectoare portabile de droguri.