Desi nu mai sunt membri ai Guvernului si depun motiuni de cenzura, democratii inca mai detin 700 de posturi publice, dupa cum arata o statistica interna a PNL. Posturi pe care liberalii le-ar vrea eliberate, desi unii dintre acesti democrati au deven
Desi nu mai sunt membri ai Guvernului si depun motiuni de cenzura, democratii inca mai detin 700 de posturi publice, dupa cum arata o statistica interna a PNL. Posturi pe care liberalii le-ar vrea eliberate, desi unii dintre acesti democrati au devenit functionari publici.


Cei peste 700 de reprezentanti ai PD aflati inca in conducerea institutiilor deconcentrate le stau in gat liberalilor, care de la episodul motiunii de cenzura cer tot mai vehement schimbarea lor din functie. Impedimentul este insa chiar Statutul functionarilor publici, modificat in 2006, care include in aceasta categorie persoanele din conducerea institutiilor administratiei publice din teritoriu si care nu permite demiterea fara motiv a acestora. Discutia a fost deschisa saptamana trecuta de episodul motiunii de cenzura depusa de PD, liberalii replicand atunci ca ar fi normal ca reprezentantii PD sa plece de la conducerea institutiilor deconcentrate, din moment ce liderii partidului lor ataca politica Guvernului.
Mai mult, liberalii s-au si apucat sa-i numere pe reprezentantii PD, care inca se mai afla in functie la conducerea institutiilor subordonate diferitelor ministere, precum case de pensii, inspectorate scolare, autoritati de sanatate publica.


STATISTICA. Inventarul facut de PNL arata ca peste 700 dintre directorii sau sefii institutiilor publice din teritoriu au fost sustinuti de PD, ca membri ai acestui partid, la preluarea functiei la sfarsitul lui 2004. Printre judetele "intesate" de democrati se afla Calarasi, unde sefiile a 32 de institutii, printre care Administratia Porturilor Dunarii Fluviale, Agentia Nationala de Administare Fiscala, Casa judeteana de pensii, Directia Generala a Finantelor Publice etc., sunt detinute de persoane sustinute de PD. In topul judetelor se mai afla Botosani, unde 33 de institutii, printre care Directia Judeteana pentru Cultura, Inspectoratul Scolar Judetean, Inspectoratul Teritorial de Munca etc., sunt sub sefie democrata. La fel, judetul Vrancea este "stapanit" tot de democrati: Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Directia Sanitar-Veterinara, Inspectoratul pentru Calitatea Semintelor, Directia de Munca, Solidaritate Sociala si Familie etc. in total 19 institutii, salarizeaza nu mai putin de 32 de sefi sustinuti de PD. In Teleorman, 26 de reprezentanti ai PD au fost numiti la conducerea unor institutii precum Directia Muncii, Oficiul Judetean de Cadastru, Sistemul de Gospodarire a Apelor, Oficiul pentru Protectia Consumatorilor, Directia Silvica etc. La fel, in judetul Timis, Directia Regionala de Drumuri si Poduri, Directia Silvica Timis, Directia Regionala Vamala, Inspectoratul Scolar Judetean, Directia Apelor Banat, in total 25 de institutii, sunt conduse de actuali sau fosti reprezentanti ai PD. Judetele in care PD este cel mai slab reprezentat sunt Covasna si Harghita, unde liberalii au numarat cinci si respectiv noua democrati.


BAZA DE DATE. Secretarul general al PNL, Dan Motreanu, recunoaste ca liberalii au o baza de date in care sunt inventariate toate functiile la nivel judetean, functii care "in parte au revenit PD in baza protocoalelor", dar sustine ca ramanerea reprezentatilor PD in aceste posturi este o chestiune de "moralitate". "Noi am cerut PD sa isi retraga oamenii din functiile publice, din moment ce considera ca nu mai sunt compatibili cu programul acestui Guvern. Cred ca au de facut o alegere, ori declara ca sunt de acord cu politica ministrilor, ori, daca nu, sa demisioneze pentru ca nu pot ramane directori generali in institutiile in care trebuie sa faca tocmai politica acestor ministri", ne-a declarat Motreanu. Cereri imperative ale liberalilor ca oamenii sustinuti de PD sa fie retrasi au fost lansate si de presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, care facea referire directa la sefii inspectoratelor scolare proveniti din PD, despre care a spus ca sunt fie consilieri locali, fie judeteni si trebuie sa isi asume atat decizii politice, cat si programul de guvernare. In ceea ce-i priveste pe democratii care au statutul de functionari publici, presedintele Camerei Deputatilor a declarat ca activitatea lor "trebuie judecata exclusiv in functie de competenta de catre ministrul de resort".


PLANURI. La doua saptamani dupa scoaterea PD de la guvernare, deputatul PNL Horia Uioreanu anunta ca Guvernul are in pregatire un proiect de lege care prevede inlocuirea sefilor de servicii deconcentrate la fiecare schimbare de guvern, deoarece si acestea sunt posturi politice, chiar daca persoanele care ocupa functiile au dat concurs. "Noi am enuntat inca din 2004 ca anumite functii de la nivelul serviciilor deconcentrate la nivel judetean sa devina functii de demnitate publica si sa existe doar pe durata unui anumit guvern. Aceasta pentru a exista o reprezentativitate in teritoriu a Guvermului si sa nu mai existe vesnica harjoneala la fiecare remaniere de Guvern", declara Uioreanu. Potrivit acestuia, inlocuirile ar urma sa aiba loc o data la doi sau patru ani, in functie de schimbarea guvernului. "A avut loc acum o remaniere, este un nou Guvern, cu alta structura. S-ar impune si o schimbare in teritoriu, pentru ca o parte din partidele din 2004 nu mai sunt la guvernare. Functiile au fost ocupate politic, chit ca au fost organizate concursuri, care au fost formale", mai spunea deputatul liberal. De atunci au trecut doua luni, iar Guvernul nu a facut nici un demers legislativ in acest sens.


Ce spune legeaStatutul functionarilor publici, cu modificarile din 2006, arata ca functionarii publici "de conducere" sunt, printre altii, directorii generali si directorii generali adjuncti din aparatul autoritatilor administrative autonome, al ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administatiei publice centrale, precum si directorii generali si adjuncti ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale. Functionarilor publici le este interzis sa faca parte din partide politice sau sa ocupe functii de conducere in structurile sau organele de conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, ceea ce inseamna ca, daca au fost membri de partid la numirea in functie, si-au dat demisia sau s-au suspendat in momentul aparitiei noii legi, in ianuarie 2006. Legea mai prevede doua cazuri in care un functionar public poate fi schimbat din functie: pentru savarsirea repetata a unei abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinte grave sau daca s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public nu actioneaza pentru incetarea acestuia in termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate. Potrivit legii, functionarii publici sunt intalati in functie prin concurs.


Misiune pentru RemesSi dupa ruperea gruparii Stolojan de PNL liberalii au inventariat "pagubele", numarand membrii partidului lor, detinatori ai unor functii publice, care au dezertat la viitorul PLD. La 1 ianuarie 2007, secretarul general de atunci, Decebal Traian Remes, trimitea o circulara in toate filialele, prin care cerea "situatia nominala a posturilor cuvenite PNL, care sunt detinute in prezent de fosti colegi care au parasit partidul". Misiunea i-a fost trasata lui Remes chiar
intr-o sedinta a conducerii liberale si a fost recunoscuta ulterior de acesta. "A fost o cerere normala. Voiam sa vad pe ce oameni ma mai pot baza, cu cine mai lucrez", ne-a declarat actualul ministru al Agriculturii, Decebal Traian Remes.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.