Autoritatile s-ar putea sa desavarseasca prin indiferenta lor ceea ce nu au reusit otomanii in urma cu cateva secole. Cetatea de Scaun a Sucevei este pe punctul de a fi rasa de pe fata pamantului. Alunecarile de teren, care s-au accentuat de la an la an, au largit fisurile existente in zidurile cetatii, riscul prabusirii acestora fiind iminent.


Pentru consolidarea si restaurarea Cetatii de Scaun este nevoie de sume considerabile, pe care insa Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) nu le gaseste. Daca in alti ani ministerul a mai scos ceva parale din vistierie, in 2007 a inchis robinetul. Este primul an de dupa 1990 cand Cetatea de Scaun a Sucevei nu primeste nici un leu pentru consolidare si restaurare. "Asta in conditiile in care anul trecut, cand Stefan cel Mare si Sfant a iesit cel mai mare roman, cei de la Bucuresti se bateau cu pumnul in piept si faceau tot felul de promisiuni. Dar la finantare s-a uitat de Cetate, care sub ochii nostri se darama", a declarat directorul Complexului Muzeal Bucovina Suceava, Emil Ursu. El a facut un apel la parlamentarii suceveni sa-l interpeleze pe ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, cu privire la situatia jenanta in care se afla acest obiectiv istoric emblematic pentru judetul Suceava. In 2004, atunci cand s-au comemorat 500 de ani de la moartea domnitorului Stefan cel Mare, Ministerul Culturii a alocat pentru restaurarea monumentului 6,5 miliarde de lei vechi, in 2005 a dat 2 miliarde, in 2006 - 500 de milioane, iar anul acesta a lasat lucrarile fara finantare.


APEL EXTERN. Autoritatile locale sucevene incearca sa gaseasca solutii pentru salvarea Cetatii de Scaun. Ele au facut apel la partenerii externi pentru a acorda sprijin financiar in vederea consolidarii monumentului aflat in pericol de prabusire din cauza alunecarilor de teren. Strigatul de ajutor a fost lansat de seful administratiei judetene, Gavril Mirza. In opinia lui Mirza, o solutie ar putea fi si infiintarea unei fundatii, idee la care a spus ca va lucra in perioada urmatoare. "Dupa ce vom reusi sa infiintam aceasta fundatie, vom incerca sa strangem fonduri, fie prin subscriptie publica, fie prin sprijinul oamenilor de bine care vor sa doneze bani pentru acest obiectiv. Oricum, vom incerca sa-i contactam si pe partenerii nostri din Europa, si speram ca vom gasi intelegere la acestia pentru a putea obtine fonduri in vederea consolidarii Cetatii", a spus Mirza, care s-a aratat total nemultumit de modul in care Ministerul Culturii si Cultelor are grija de acest obiectiv istoric.


EMISIUNE DE OBLIGATIUNI. Conducerea administrativa a municipiului Suceava, pe raza caruia se afla Cetatea de Scaun, a gasit la randu-i o solutie pentru a face rost de bani in vederea consolidarii si restaurarii monumentului istoric: emisiunea de obligatiuni municipale. Prin acest instrument financiar, municipalitatea intentioneaza sa imprumute de pe piata 15 milioane de euro, din care cinci milioane sa fie utilizate pentru reabilitarea Cetatii de Scaun. In acest sens exista deja si aprobarea Consiliului Local. Primarul Ion Lungu se gandeste chiar si la atragerea de fonduri structurale, insa acest lucru va fi posibil numai dupa ce se va rezolva situatia patrimoniala a Cetatii de Scaun, care acum tine de Ministerul Culturii si Cultelor. "Nu putem ramane indiferenti fata de situatia celui mai important obiectiv istoric de pe raza municipiului in jurul caruia se va dezvolta turismul local. In zona Cetatii vrem sa construim o zona de agrement si o partie pentru sanius. De asemenea, intentionam sa montam o telegondola pe traseul mall - Cetatea de Scaun", a spus primarul Sucevei.


POZITIA MINISTERULUI. Dupa anii a€™50, Cetatea de Scaun a Sucevei a facut obiectul a numeroase lucrari de cercetare si conservare din fonduri publice, iar Ministerul Culturii sustine ca pana in prezent a fost "principalul finantator al lucrarilor efectuate la Cetate".
In legatura cu starea actuala a monumentului, reprezentantii Directiei Generale Patrimoniu Cultural National ne-au declarat ca "Primaria Municipiului Suceava si-a manifestat intentia de a obtine finantare europeana din fonduri structurale pentru sustinerea proiectului de reabilitare a Cetatii de Scaun. Proiectul de reabilitare, vizand atat consolidarea versantului pe care este ridicata cetatea, cat si o serie de lucrari de restaurare a obiectivului, a fost realizat de Institutul National al Monumentelor Istorice din Bucuresti". In viziunea ministerului, "pentru ca Primaria Suceava si Consiliul Judetean sa poata accesa fonduri europene in vederea finantarii acestui proiect, trebuie rezolvata problema reglementarii regimului juridic al monumentului. Adica trecerea acestuia din domeniul public de stat in cel al judetului". Conform reprezentantilor ministerului, proiectul hotararii de guvern privind transferarea patrimoniala catre Consiliul Judetean Suceava este in curs de realizare.



IstoricCetatea a fost mentionata documentar pentru prima data la 10 februarie 1388, fiind construita in timpul domniei lui Petru I Musat (1375-1391). Situata pe latura de est a orasului, pe un pinten terminal al unui platou care se intindea spre rasarit, cu inaltimea de circa 70 m fata de lunca Sucevei, Cetatea de Scaun domina atat o buna parte din oras, cat si lunca raului Suceava. A reprezentat principalul obstacol in calea celor care de-a lungul secolelor au incercat sa supuna Moldova si a fost timp de aproape 200 de ani, din 1388 pana in 1566, resedinta voievodala a Moldovei. Constructia initiala, "fortul musatin", are plan rectangular, prevazuta la capete si la mijlocul fiecarei laturi cu turnuri de aparare de forma patrata.
In timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), in fata portii se construieste un zid de protectie si se paveaza curtea interioara. Din porunca lui Stefan cel Mare (1457-1504), cetatea este puternic fortificata prin construirea unui zid incinta ce inconjoara vechiul fort. Restaurarile de la Cetatea de Scaun a Sucevei au inceput in cea de-a doua jumatate a secolului XX, in urma carora vechile ruine, ramase dupa distrugerile provocate fie de factorul uman, fie de factori naturali, au fost inaltate si aduse la un nivel apreciabil atat cat au permis conditiile de conservare a monumentului. Linia alba ce serpuieste panza exterioara a zidurilor, usor de observat cu ochiul liber, delimiteaza vechile ruine ale Cetatii de interventia contemporana.