Dupa Ryu si Haruki Murakami, vine rindul lui Randy Taguchi, un „must read" in materie de literatura japoneza contemporana.

O data cu patrunderea masiva a benzilor desenate manga si a filmelor anime in cultura occidentala si nord-americana, au inceput sa se publice si o mare parte din textele tinerilor japonezi. Din aceasta „literatura J", cum a fost numita de critici, face parte si Randy Taguchi, al carei roman de debut, „Vertij", publicat in 2001, a devenit in scurt timp unul dintre titlurile de referinta ale acestui gen.

Tradus de curind in limba romana, la Editura Quality Books, „Vertij" face parte din acele romane cinematografice scrise cursiv, fara pauze de respiro, fara momente moarte. Apropiata cumva de stilul asa-numitei literaturi pop americane, povestea de peste trei sute de pagini a lui Randy Taguchi este semibiografica. Inceputa ca o intriga politista, cu o moarte si o serie de indicii, va continua pina la sfirsit sa clarifice anumite elemente, dar numai pentru a pune intrebari noi. Personajul principal Yuki este oarecum o proiectie a autoarei, care, o data cu moartea fratelui, incepe sa exploreze forme noi de cunoastere, de la samanism modern pina la noi resurse ale sexualitatii. Cartea are, in acelasi timp, o componenta sociologica: boala care a dus la moartea lui Taka este una tipica societatii japoneze: hikikomori. O bizara forma de alienare, aparuta in Japonia epocii postindustriale, hikikomori este refuzul unui tinar de a mai participa la viata sociala, alegind spatiul inchis al camerei si absenta oricarei forme de comunicare.

O lume populata de personaje mereu in cautarea a ceva, gata mereu sa experimenteze, de relatii ale caror mecanisme pot scapa uneori logicii occidentale, un univers care recicleaza deopotriva misticismul si tehnologia. Protagonistii, mereu conectati la Internet, sint in acelasi timp legati la alte retele, prin ceea ce numesc samanism modern. Romanul poate intriga pe alocuri, pentru ca apoi sa stirneasca noi curiozitati. Yuki, personajul principal, filtreaza lucrurile printr-o sensibilitate orientata spre detalii, folosindu-se de o memorie olfactiva extrem de precisa, de vise si de amintiri fragmentate.

Pina acum, pe piata literara din Romania nu au ajuns foarte multe texte de acest fel. Daca Haruki Murakami si Ryu Murakami si-au creat deja un public, romanul lui Randy Taguchi este inceputul unui alt capitol de literatura, care se poate citi in doar citeva ore, asteptind apoi traducerea celorlalte doua parti ale trilogiei din care face parte.