Conform statisticilor, trei sferturi dintre copacii care se afla in Bucuresti pun in pericol viata bucurestenilor, la orice suflu de vant. Despre pagubele materiale (case, masini etc.) nici nu mai este nevoie sa vorbim. Din nefericire nu exista o situatie clara, centralizata a arborilor din oras. Drept urmare, a fost posibil ca teiul, situat in Strada Vigoniei nr. 4, langa Bloc P9 din Sectorul 5 al Capitalei, sa curme o viata. De aici pana la a pasa vina este, la noi, o treaba de rutina. Pe principiul "mortul este de vina" responsabilii cu vegetatia orasului dau din colt in colt, fara a-si asuma vreo competenta. Potrivit reprezentantilor Primariei Sectorului 5, in zona in care s-a produs tragedia, cu doua saptamani in urma s-a desfasurat un amplu program de cosmetizare si toaletare (taierea frunzelor si a ramurilor) a arborilor. Cat despre teiul cu pricina, lucratorii ADP Sector 5 au declarat ca au incercat sa taie arborele, numai ca au fost intampinati de o ploaie de sticle, biscuiti si borcane. De catre locuitorii blocului, suparati ca raman fara umbra. "Si-au luat ustensilele si au plecat. Desi administratia blocului a solicitat toaletarea arborilor, locuitorii blocului s-au impotrivit. Datorita ostilitatii am plecat", ne-a declarat directorul ADP Sector 5, Octavian Mirea. El a mai spus ca, acum, in zona sunt echipe de muncitori care fac ce trebuia facut. Mirea a precizat si ca alti trei arbori au cazut in Sectorul 5, pe strazile Zetari, Iacob Andrei si Muntii Carpati, fara insa a produce pagube materiale sau victime umane. "Vina este undeva la mijloc. Chiar si dupa producerea tragediei, un cetatean a refuzat sa isi mute masina pentru a permite utilajelor sa taie arborii. Doar dupa ce lucratorii l-au amenintat ca ii iau masina pe sus, proprietarul a acceptat sa o mute", a conchis Mirea.
Plopii si teii sunt cei mai periculosi
Numai in Sectorul 5 sunt peste 4000 de arbori care au devenit periculosi pentru viata cetatenilor in cazul unei furtuni. Problema este ca autorizatiile de defrisare se elibereaza foarte greu. Pentru ca o simpla semnatura dureaza mai bine de o luna de zile, o furtuna poate face noi victime. Fiindca in ultimul timp primarul general Adriean Videanu nu s-a ocupat decat de defrisari acolo unde nu este cazul (este vorba despre copacii taiati pentru circuitul de Formula 3), iar despre plantari nu poate fi vorba, arborii Capitalei sunt in marea lor majoritate imbatraniti. Cei mai periculosi sunt teii si plopii, care la un vant mai puternic se pot prabusi in numar mare. Conform declaratiilor directorului Lacuri, Parcuri si Gradini (directie aflata in subordinea municipalitatii), Virgil Carstea, in anul 2007 exista peste 60.000 de cereri de avize petru taieri si cosmetizari de arbori. El a recunoscut insa ca nu exista o centralizare a arborilor Capitalei, intrucat unii se afla in administrarea primarilor de sector, la Administratia Strazilor sau la particulari. Pentru defrisari de peste 4-5 copaci grupati procedura este si mai anevoioasa. Aprobarea depinde de Comisia de Mediu a PMB si de semnatura directorului. In plus fata de autorizatiile normale. Carstea se justifica ca nu are suficient personal pentru a rezolva aceasta problema. "Am cate un singur angajat pentru fiecare sector, care sa se ocupe de eliberarea avizelor. Iar pentru teren am trei oameni pentru cele sase sectoare. Asta e schema", a conchis Carstea.
Toti cei sase primari de sector si-au programat investitii grandioase in acest an, pentru ca alegerile locale din iunie 2008 sa-i gaseasca, pe langa strazi reparate, si cu retele de canalizare si de alimentare cu apa potabila "acoperind" tot orasul. La o asa importanta operatiune a sarit in ajutor si municipalitatea Bucurestilor, ca doar era vorba despre intreg orasul. Telul comun al celor 7 edili a devenit, astfel, "Capitala fara drumuri de pamant". Concret, primarul Adriean Videanu a decis sa ajute sectoarele 2, 3, 4 si 5 sa scape in acest an de strazile de pamant si a alocat 70 de milioane de lei in extinderea retelelor de apa si canalizare. La aceasta suma se adauga si cele 74 de milioane de euro reprezentand creditul contractat de la Banca Mondiala. Contributia frateasca a edililor de sector s-a axat pe finantarea asfaltarii celor peste 500 de asemenea artere. Edilul-sef s-a si laudat ca fondurile pentru acest tip de lucrari sunt mult mai consistente fata de anul trecut, cand au fost distribuite numai 12 milioane de lei si doar catre sectoarele 1 si 6, cele mai afectate de inundatiile din toamna lui 2005.
Teapa Nova
In tot acest timp, compania Apa Nova se face ca ploua, desi investitiile in infrastructura ii revin, conform contractului incheiat in 1999 cu Primaria Capitalei.
"Potrivit documentului, in 10 ani, cei de la Apa Nova erau obligati sa modernizeze sistemul de canalizare si sa alimenteze cu apa si canal toate strazile din Bucuresti. Nu era nici o clauza secreta. Apa Nova nu a respectat contractul, conducerea societatii trebuia trasa la raspundere. Nici pretul nu trebuia sa fie schimbat cativa ani", a reclamat Viorel Lis. In realitate, Apa Nova nu s-a grabit sa faca mare lucru. Din 210 kilometri de retea de alimentare cu apa si canalizare cat s-a angajat sa realizeze, pana acum a executat doar 14 kilometri de retea, ceea ce reprezinta 7%.
De asemenea, retelele telescopice au suscitat vii dispute intre Primarie si Apa Nova, in contextul in care mai multe asociatii de proprietari au sesizat facturari pentru consumuri mai mult decat exagerate. Este vorba despre cele 1600 de cladiri construite inainte de 1990 peste proiectele prevazute initial, astfel ca a fost necesara extinderea sistemului de distributie a apei. Aceste extinderi, numite retele telescopice, alimenteaza circa 240.000 de locuitori, prin conducte racordate la o magistrala de apa. Prin contract, municipalitatea nu a concesionat Apei Nova si aceste retele telescopice, de parca bucurestenii in zonele respective nu locuiau in acelasi oras. Rezolvarea problemei se va face tot pe buzunarul contribuabililor, in sensul ca Apa Nova a preluat retelele telescopice, dar numai dupa ce Primaria Capitalei a aceeptat sa suporte investitiile de reabilitare a retelelor, pentru reducerea pierderilor. Costul total al lucrarilor se cifreaza la 26 milioane de euro, din care Apa Nova va suporta 7,6 milioane de euro, pentru lucrari de bransare si montare a contoarelor.
Dubla contributie la investitii in canalizare
In aceste conditii, primarii de sector au inteles ca, daca nu vor aloca bani din bugetul local pentru introducerea retelelor de canalizare, vor inregistra inundatii la fiecare ploaie in cantitati mai serioase.
Neculai Ontanu a anuntat ca la Sectorul 2, alaturi de cele peste 56 de milioane de lei date de municipalitate pentru introducerea retelelor publice de apa si canalizare pe 143 de artere, Primaria a alocat si ea, in bugetul pe 2007, o suma identica, pentru 110 strazi. La aceste sume, investitia societatii Apa Nova, de 2,2 milioane lei pentru cinci artere, este de-a dreptul ridicola. Iata unde sunt cele 247 de strazi fara apa si canal care vor fi "rezolvate" anul acesta: 58 de strazi din zona Andronache, 24 in zona Creanga, 24 in Ramuri Tei, 9 in Doamna Ghica, 12 strazi in Gradinile Fundeni, 20 in Pantelimon-Fundeni, 10 in Floreasca, 10 in Plumbuita, 31 in Petricani, 32 in Baicului si 17 strazi in zona Maior Bacila.
Primarul Liviu Negoita s-a angajat si el ca in 2007 sa finalizeze refacerea infrastructurii stradale din zonele periferice ale Sectorului 3, astfel incat sa nu mai existe nici o strada de pamant, fara retea de apa si canalizare. Proiectele cuprind modernizarea sistemului rutier pe 130 de strazi si reparatii pe alte 110, lucrari pentru alimentarea cu apa pe 20 de strazi si canalizare pe 25, in cartierul 23 August, refacerea infrastructurii pe 83 de strazi de pamant - Drumul intre Vii, Gura Siriului, Crinul de Gradina.
Primaria Sectorului 4 a alocat 40 milioane de lei pentru extinderea retelelor, concomitent cu modernizarea sistemului rutier, pe 23 de strazi: Aurel Persu, Drumul Binelui, Bodoc, Ilias Voda, Poiana Marului, Bordesti, Cimpoierilor, Pechiui Ion, Uliesti, Rolei, Baba Voica. Investitiile mai includ extinderea retelelor de apa pe 82 de strazi si de canalizare pe 88 de artere. Edilul Adrian Inimaroiu a apreciat ca "Sunt investitii fara precedent in infrastructura", motiv pentru care a adaugat fondurilor din buget o suplimentare a creditului de 162 milioane de lei contractat de la BCR. Creditul va fi folosit la reparatii capitale pe 80% din suprafata sectorului.
Pe de alta parte, Primaria Capitalei a intocmit o harta de risc de producere a inundatiilor, fiind vizate zonele depresionare ale Capitalei. Este vorba despre locuitorii din zonele Giulesti-Sarbi, Sos. Magurele, Prelungirea Salaj, Sos. Berceni, cartierul Tineretului, Sos. Mihai Bravu - la intersectia cu Sos. Iancului -, zona Timpuri Noi, Bulevardul Octavian Goga, Soseaua Mihai Bravu - la intersectia cu strada Dristor, Soseaua Straulesti, Podul Constanta, Calea Giulesti, Prelungirea Ghencea, Prelungirea Ferentari si Soseaua Alexandriei.
Pentru un copac taiat, platesti patru
Conform procedurilor, daca soliciti taierea unui copac, indiferent daca acesta e gaunos sau foarte batran, platesti pentru patru. ADP incaseaza banul si are obligatia sa planteze alti patru copaci in zona. Fapt care, de obicei, nu se intampla. O simpla toaletare costa aproximativ 800.000 de lei vechi. De asemenea, o defrisare costa mai multe milioane in functie de arbore, grosimea acestuia si amplasamentul sau. Aceste metode ciudate plus birocratia ii descurajaza pe cetateni sa mai solicite toaletari sau defrisari de arbori.
Ignoranta si iresponsabilitate
Specialistii sustin ca au in vizor o aparatura care poate determina daca pomul trebuie taiat sau nu. Exista anumite probleme ale pomilor care nu pot fi detectate cu ochiul liber. Numai ca mult ravnitul "Cadastru verde", aflat la stadiul program, care are drept scop centralizarea tuturor arborilor din oras pentru a se sti apartenenta si starea de sanatate a fiecarui copac, va intra in vigoare abia peste doi ani. Timp in care orice vant de intensitate medie poate produce noi si noi victime, precum si importante pagube materiale. Pe de alta parte, ignoranta si reaua-vointa a administratilor locale fac ca in Bucuresti, la ora actuala, sa existe si un deficit de arbori si un pericol permanent pentru cetateni, care in orice moment se pot trezi cu un copac pe cap. In tot acest timp, cei care ar trebui sa se ocupe de asemenea probleme si sa previna eventualele accidente invoca in permanenta atat lipsa personalului, cat si a banilor. Asta desi cetateanul este obligat sa plateasca taxe tocmai pentru acest lucru.
Amenda pentru Apa Nova
Consiliul General al Municipiului Bucuresti a decis, in urma cu doua zile, sa amendeze cu 6,1 milioane de euro compania Apa Nova. Executivul municipal a initiat patru proiecte de hotarare pentru sanctionarea concesionarului serviciului de apa, pentru nerespectarea contractului de concesiune. Proiectele de hotarare au fost elaborate in baza rapoartelor ARBAC si arata ca Apa Nova primeste amenzi in valoare totala de 6,1 milioane de euro, pentru ca nu a finalizat in termenul prevazut de contract (cinci ani - n.red.), procesul de contorizare a blocurilor, pentru nereguli privind facturarea abonatilor, precum si pentru nerespectarea nivelului de servicii. De asemenea, concesionarul serviciului de apa mai este sanctionat de ARBAC si pentru nerespectarea prevederii contractuale referitoare la "timpul de realizare de noi bransamente apa si/sau racorduri canalizare". Pentru toate aceste nereguli, compania romano-franceza este sanctionata cu cate 1,5 milioane de euro fiecare, adica sase milioane de euro. Apa Nova mai primeste o amenda de 100.000 de euro din cauza refuzului de a prezenta documente care sa ateste atingerea nivelului de servicii prevazute in contractul de concesiune.