In medie, venetienii care au trait in perioada zilelor glorioase ale republicii au fost mai degraba mici de inaltime, aproximativ 1,60 metri; erau bine hraniti, iar pentru ca nu consumau multe dulciuri si grasimi, rezultatul a fost o dantura excelenta, fara carii.
Acestea sunt printre primele constatari ale unui grup de arheologi care exploreaza o adevarata comoara a istoriei venetiene care a fost ferecata si uitata timp de mai multe secole: mormintele din Lazzaretto, o insula din laguna venetiana, care a devenit primul spital-carantina din lume, noteaza ziarul britanic The Independent. In urma epidemiei de ciuma izbucnite in 1338, dogele si consilierii lui s-au gandit la o solutie pentru a preveni raspandirea acesteia. Rezultatul, la inceputul secolului al XV-lea, a constat in organizarea primului spital-carantina din lume, care ocupa intreaga insulita. In 1630, spitalul a fost desfiintat, iar insula a fost ocupata de catre o garnizoana militara; mai tarziu a fost folosita pentru aducerea cainilor vagabonzi. In anii '60 a fost abandonata cu totul. In prezent, a devenit subiectului unui studiu intens. Sprijiniti de catre Consorzio Venezia Nuova, organismul care coordoneaza construirea portilor proiectate pentru a proteja Venetia de inundatie, mai multi arheologi au dezgropat peste 1500 de schelete ale pacientilor din Lazzaretto. Luigi Fozzatti, care este insarcinat cu excavarile a declarat: "Nu era greu de imaginat ca au fost ingropati oameni pe insula, dar nu ne asteptam sa gasim atat de multi".
Primul spital-carantina din lume Primul mormant a fost descoperit in momentul in care excavatoarele au inceput sa curete molozul pentru reconstruirea unuia dintre adaposturi. De atunci, peste 240 de morminte au fost descoperite, unele cu mai multe schelete comasate, datand de acum patru, cinci, sase secole, majoritatea aflandu-se intr-o stare perfecta. "Odata cu aceasta cercetare, acestea vor ajunge in laborator, oferind o mare de informatii fara precedent", a declarat antropologul Luisa Gambaro de la Universitatea din Padova, pentru cotidianul La Repubblica. Deja se intrevede imaginea unei vieti dure ale celor care au fost ingropati aici. Un numar de pacienti au fost afectati de o boala denumita "Nodul lui Schmorl'', un fel de hernie cauzata de suprasolicitarea spatelui - declansata probabil in randul hamalilor care descarcau cu spatele marfurile din portul Venetiei. Totusi, chiar daca aceste schelete apartin prin definitie unor oameni care au fost extrem de bolnavi, ei au beneficiat de conditii de trai remarcabile. Unii au avut artrita, altii tuberculoza, o parte au avut fracturi care s-au vindecat necorespunzator, dar, in general, se pare ca au beneficiat de o nutritie foarte buna si de un stil de viata sanatos. (D.M.)