Lucrarile la Drumul National 66 A, care ar trebui sa treaca prin Parcul National Retezat, au fost oprite. Miza o reprezinta una dintre ultimele rezervatii naturale din Europa pe care civilizatia nu le-a distrus.

Animalele din Parcul Retezat au scapat pentru momentde amenintarea buldozerelor. DN 66 A, drum care a stirnit zizanie intre autoritati si organizatiile ecologiste, nu va ajunge inca sa rascoleasca ultimul peisaj forestier intact din Europa, Parcul National Retezat (PNR), pe care ar urma sa-l strabata. Saptamina trecuta, Garda Nationala de Mediu, condusa de liberalul Octavian Popa, a decis sistarea lucrarilor la ruta Petrosani-Baile Herculane, intrucit acestea erau ilegale. Drumul este un proiect de suflet al lui Traian Basescu, demarat in 1999, pe vremea cind era ministrul Transporturilor, si sustinut de presedinte prin nenumarate vizite la fata locului. Decizia de sistare a lucrarilor a venit chiar cind constructia prindea contur in zona Parcului National Retezat. Motivul: lipsa acordului din partea administratorului rezervatiei si a avizului "Natura 2000" eliberat de Ministerul Mediului, fara de care Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANMP) nu poate elibera un acord de mediu. Beneficiarul lucrarilor, Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara (DRDP), nu intelege taraganarile din partea reprezentantilor Parcului. Drumarii sustin ca munca lor nu afecteaza flora si fauna, insa administratorii rezervatiei spun ca mai sint de rezolvat problemele care tin de mediu. "O bucata mare de padure virgina din Romania urmeaza sa fie devastata de un nenorocit de drum. Ginditi-va la ursii, lupii, lincsii, vulturii aurii si brotaceii care vor fi terorizati de tractoare si buldozere", se ingrijora in iarna un reporter al publicatiei britanice "The Guardian" cu privire la ceea ce a fost botezat "drumul lui Basescu". DN 66 A ar urma sa lege localitatile Petrosani si Baile Herculane pe terasamentul unui drum forestier vechi, ridicat la rang de drum national. In ’99, dupa ce inundatiile au muscat din el, sindicatele miniere au decis reimprospatarea lui pentru a da de lucru disponibilizatilor. Sectorul 1 al drumului a fost finalizat in 2002, apoi lucrarile au fost suspendate in zona Cimpu lui Neag, judetul Hunedoara, in timpul guvernarii PSD, din motive financiare. In campania electorala din 2004, dupa o suita de vizite in zona, Traian Basescu le-a promis locuitorilor din Valea Jiului reluarea proiectului si s-a tinut de cuvint. "Lucrarile au inceput in primavara trecuta, dar in lipsa documentelor de mediu necesare", subliniaza Gabriel Paun, coordonator campanii la Greenpeace. Anul trecut, bunul mers al constructiei a fost verificat de Garda de Mediu, a carui sefie era detinuta atunci de Silvian Ionescu, membru PD. S-au dat insa doar doua avertismente si doua amenzi in valoare de 120.000 de lei.

DNA 66 A se modernizeaza acum pe o portiune de peste trei kilometri in Parcul National Retezat, lucrarile fiind finantate momentan pina la Cantonul Silvic Cimpusel. „Aceasta reprezinta o fragmentare definitiva a habitatului carnivorelor mari si al amfibienilor, care nu mai au culoare de traversare. Este esential ca pradatorii sa aiba un habitat mare si nicaieri nu mai exista unul suficient de vast. Drumul este ca o fortareata ridicata la 3 metri. Am vazut un urs intins cu ghearele pe zid incercind sa treaca. Nici o sansa", explica Gabriel Paun. Drumarii aflati simbata in ultima zi de munca la Cimpu lui Neag spun ca lucrarile nu s-au atins de mediul inconjurator. „S-a sapat in apa ca sa nu se afecteze. Nu s-a dat nici o puscatura, nu s-au speriat animalele. Nu a intrat nimeni sa defriseze ceva in zona Parcului", spun angajatii CCCF Drumuri si Poduri Timisoara, constructorul contractat pentru lucrari.

Grija cea mai mare a ecologistilor este Peisajul Forestier Intact din vestul Carpatilor Meridionali, la rascrucea dintre Banat, Transilvania si Oltenia. Acesta include suprafete din Parcul National Domogled-Valea Cernei si din Geoparcul Dinozaurilor Hateg, zone ce ar urma sa fie afectate de continuarea lucrarilor. Apelul Greenpeace, acompaniat si de cel al organizatiei World Wildlife Fund, a fost sustinut si de Comisia Europeana, care si-a exprimat ingrijorarea fata de lucrari. Muncitorii spun insa ca portiunea de drum de dupa Cimpusel nu se va infrupta nici ea din natura. „Doar se modernizeaza. In afara de grinzi si de ceva umpluturi pe margine, nu se face nimic. Sint doar lucrari de modernizare si consolidari".

„Drumul ar trebui modernizat pina la Cimpusel, la kilometrul 47, pentru ca nu afecteaza inca peisajul forestier intact. Ar fi la un kilometru de el. Si dupa Cimpusel ar trebui sa ramina drum forestier, avind in vedere ca e ultimul loc de asemenea calibru din Europa, nici o tara din Europa nu mai are asa ceva", atrage atentia Gabriel Paun. In caz de asfaltare integrala, Greenpeace sustine ideea ca drumul sa asigure doar traficul turistic de la Petrosani la Herculane, fara sa se construiasca hoteluri sau pensiuni pe margine si evitindu-se transporturile de marfuri, care ar avea un impact negativ asupra mediului. „Daca faci o infrastructura moderna pina la Cimpusel, un loc superb de altfel, poti sa atragi o suficienta dezvoltare economica si activarea comunitatilor locale in locuri de munca platite pe termen lung, pe de o parte, si pe de alta parte poti atrage o alta categorie de turisti, activati in ecoturism. Turistii vor fi interesati de un asemenea loc unic in Europa, pentru ca acolo in Vest ei nu mai au ursi, lupi si risi. Ei vin la noi si se inchina ca la o biserica", mai spune Paun.

Intre timp, beneficiarul lucrarilor se afla in tratative cu rezervatia Retezat pentru continuarea drumului. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului nu poate elibera un aviz fara acordul scris al PNR, care intirzie sa apara. „DRDP Timisoara a solicitat din iulie 2006 acordul din partea Parcului", spune Cristian Moldovan, seful Garzii de Mediu Hunedoara. In martie, administratia Parcului, constructorul, beneficiarul si proiectantul lucrarii au semnat o minuta, aminteste comisarul-sef. S-a stabilit astfel pozitia unor pasaje „inierbate" de cite 10 m latime si 14-15 m lungime pentru animalele salbatice din rezervatie, precum si a unor ecoducte (conducte trecute pe sub asfalt, ce inlesnesc migratia amfibienilor), pe care beneficiarul s-a angajat sa le inalte. Minuta insa nu tine loc de acord, asa ca acum, partile trebuie sa ajunga la o noua intelegere.

Directorul Parcului National Retezat, Alin Alimpesc, explica ce mai e de facut. Consiliul Stiintific al Rezervatiei este singurul in masura sa acorde avizul pentru executarea lucrarilor, spune el. Acesta a stabilit o serie de cerinte pentru zona de drum care strabate parcul. La o intilnire din 29 noiembrie 2006 cu un reprezentant al Ministerului Mediului, cu beneficiarul si cu prefectul de Hunedoara, printre altii, Consiliul Stiintific a votat impotriva executarii lucrarilor, vot reactualizat ulterior. Motivul: lipsa planului urbanistic zonal (PUZ) in regiune, procedura care tine de Primaria Uricani, si trecerea incompleta a efectelor asupra mediului in studiul de impact realizat de proiectant. „Nu s-a mentionat impactul asupra mediului care va avea loc dupa ce va fi folosit drumul. Aparitia gunoaielor de pe urma fluxului foarte mare de masini care vor trece pe-acolo, a ursilor gunoieri", spune Alimpesc. „PUZ-ul nu a fost realizat nici pina acum de Primaria Uricani, din lipsa de fonduri", adauga directorul Parcului. In schimb, el a inteles ca cerintele privind pasajele si ecoductele pentru animale vor fi respectate conform planului.

Muncitorii, pusi pe liber Simbata dimineata, in 9 iunie, drumarii iesiti la munca pe DN 66 A nu aveau nici o idee despre sistarea lucrarilor, desi decizia fusese luata de joi seara. "Cum sa fie sistate din moment ce oamenii sint acum pe traseu si muncesc?", se intreba pe la 9 dimineata, stapin pe sine, paznicul statiei de betoane ce hraneste constructia. Mai incolo de statia de betoane, dupa tablita care anunta "Parcul National Retezat. Limita parc", drumul vuia de activitate, intre bolovani, noroaie si vegetatie. "Eu nu stiu nimic despre sistarea lucrarilor. Intrebati-l pe sefu’ de echipa", spune unul dintre drumari si isi vede linistit de munca. In jurul prinzului, muncitorii au aflat ca nu vor mai avea locuri de munca pentru o vreme si au plecat care la casele lor, pina la noi ordine.

Hartile ultimelor peisaje forestiere intacte din lume, pe www.cotidianul.ro/select