Aceasta par a-si comunica aparent banalele plante din orice gradina sau loc in care rasar din pamant. Un studiu recent pune in evidenta modalitati sofisticate de "limbaj" in lumea regnului vegetal.


Comunicarea este la fel de fireasca pentru plante pe cat este pentru regnul animal si pentru oameni, se arata intr-un studiu efectuat de o echipa de cercetatori de la Universitatea din Ontario, Canada, si consultat de prestigioasa publicatie Nature. "Plantele au o viata sociala secreta", a declarat Susan Dudley, membra a echipei care a realizat studiul botanic. De la banalele buruieni pana la pretentioasele flori de gradina, toata lumea din taramul plantelor stie foarte clar cu cine se inrudeste, cine creste la doi centimetri  distanta, cu cine se afla in competitie directa pentru resursele din sol, releva studiul. Adaptate perfect la mediul in care apar si-si traiesc viata, plantele stiu exact ce trebuie sa faca pentru a castiga in lupta pentru supravietuire.


EXEMPLUL. "Ele pot simti prezenta plantelor din vecinatate prin intermediul schimbarilor din apa sau din ingrasamintele care le sunt disponibile, ori prin substantele chimice din sol si-si pot ajusta cresterea in conformitate cu acesti parametri", comenteaza Dudley. Mai mult, plantele simt cand sunt in vecinatatea unei specii concurente. Experimentul facut de cercetatorii de la Universitatea din Ontario a pus in evidenta capacitatea de a "lupta" a plantelor cand sunt puse in competitie directa cu specii straine. Seturi de patru plante au fost sadite in ghivece, iar in cele in care era sadit si un exemplar dintr-o alta specie s-a observat ca plantele din imediata apropiere a "strainului" isi alocau resurse suplimentare pentru a creste radacini mai puternice, astfel avand acces la mai multe resurse din sol decat "competitia".


"Antene"Pentru identificarea "vecinului" de razor, plantele ar putea folosi un instrument similar sistemului imunitar al animalelor. Acesta le permite vietuitoarelor sa identifice semnatura genetica a altor indivizi. Plantele, datorita faptului ca au radacinile infipte in sol la mica distanta unele de celelalte, ar putea fi capabile sa faca distinctii similare celor pe care le fac animalele prin recunoasterea amprentelor genetice, crede botanistul Ariel Novoplansky, de la Universitatea Ben-Gurion, din Negev, Israel, citat de Nature.