Democratia israeliana a marcat ieri doua momente esentiale pentru viata tarii: alegerea noului presedinte al Statului si alegerea noului presedinte al Partidului Muncii. Presedintele tarii nu joaca mare rol in viata politica, el e mai mult un simbol. In 1948, dupa proclamarea independentei Israelului, i s-a propus marelui savant Albert Einstein, care traia in Statele Unite, functia de presedinte. Acum, imaginea institutiei prezidentiale a fost grav afectata din pricina penalitatilor sexuale savarsite de fostul conducator israelian, Moshe Katzav.
Analistii politici, si nu numai ei, spun ca noul presedinte va trebui sa readuca aureola care a imbracat dintotdeauna Casa Presedintiei. Trei au fost candidatii care s-au inscris in cursa pentru presedintie, care se desfasoara in Knesset (Parlamentul israelian): Shimon Peres (foto), fost vice-premier si unul din conducatorii partidului "Kadima", infiintat de Ariel Sharon; Reuven Rivlin, fost presedinte al Knesset-ului si deputata Colette Avital, originara din Romania. Toti trei, personalitati de frunte ale vietii politice israeliene. Shimon Peres, insa, era cotat drept castigator din start. Ajuns la o varsta a senectutii, de 84 de ani, Shimon Peres a inscris in cartea de istorie a poporului evreu realizari memorabile, intre care si constructia industriei atomice israeliene. Deputat, ministru de Externe si al Apararii, prim-ministru, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, combatant si comandant curajos in razboaiele de aparare ale Israelului si in acelasi timp pacifist, confundandu-se ca nimeni altul in Israel cu idealul de pace si buna convietuire cu neamurile arabe vecine, Shimon Peres era indrituit sa fie ales presedintele Israelului. Dupa prima runda, 58 de deputati au votat pentru Peres, 37 pentru Reuven Rivlin si 21 pentru Colette Avital. Imediat, Colette a anuntat ca se retrage din cursa, si a recomandat votantilor ei sa-l prefere pe Peres. A doua runda n-a mai avut loc, pentru ca Reuven Rivlin a anuntat ca in semn de adanca pretuire pentru Shimon Peres renunta sa mai candideze si acorda votul adversarului sau. "Traiasca Presedintele Statului Israel! Traiasca Israelul!", a spus Rivlin cu emotie. Dupa care, cu 86 de voturi (din 120), Peres a devenit al 9-lea presedinte al Statului Israel.
Generalii s-au batut pentru comanda Partidului Muncii
Pe un alt palier al vietii politice israeliene s-a desfasurat in paralel confruntarea dintre mai marii sefi ai Partidului Muncii din Israel. Pentru functia de presedinte al laburistilor. Confruntarea a dat castig generalului (in rezerva) Ehud Barak (62 de ani). O victorie asteptata!
In actuala runda a alegerilor au candidat generalul (in rezerva) Ehud Barak, amiralul (in rezerva) Ami Ayalon, fost sef al serviciilor secrete "Shabak, si Amir Peretz, in prezent, ministrul Apararii in Guvernul lui Ehud Olmert. Dupa prima runda, au ramas in cursa doar Barak si Ayalon. Ambii, militari de cariera, cu o carte de vizita impresionanta de victorii in razboaiele Israelului si de succese in viata civila. Au avut in campania electorala aproape acelasi slogan: "Refacerea Partidului si infrangerea lui Beniamin Netanyahu, candidatul Partidului Likud, in viitoarele alegeri parlamentare". Barak a fost comandantul unitatii de elita a Statului Major al armatei israeliene, seful Statului Major, ministru al Apararii si prim-ministru. In urma cu sase ani, Ehud Barak a parasit viata politica, dupa ce, in alegerile pentru desemnarea prim-ministrului, a suferit o infrangere amara din partea unui alt general, mai versat in politica decat el, mai charismatic si mai iubit: Ariel Sharon (in prezent, aflat inca in coma). Lupta dintre Barak si Ayalon a fost stransa, balanta inclinandu-se in final in favoarea primului datorita voturilor laburistilor din kibutzuri, mosavoturi (satele cu fermieri), localitatile arabe si druze. Cu Barak in frunte, laburistii israelieni au convingerea ca vor castiga alegerile viitoare si vor reveni la carma tarii.