O motiune ca o lotiune

Motiunea depusa - cu chiu, cu vai - de Partidul Democrat cu titlul spectaculos "Guvernul Tariceanu trebuie sa plece!" (unde sa mai plece, ca ministrii sunt mai tot timpul in strainatate?) a cazut previzibil in Parlament. Social-democratii si peremistii au fost prezenti (pentru a se intruni cvorumul), dar nu au votat. Autorii motiunii nu au strans nici macar numarul de voturi cate semnaturi au avut. Nimeni nu s-a interesat de fapt de aceasta motiune. Nici macar semnatarii ei. De ce? Pentru ca nu avea niciun rost. Fusese doar un ordin de la Cotroceni - depuneti motiune, ca poate reusim ceva. Nu au reusit nimic. Ne-am intors de unde am plecat acum o luna de zile. Guvernul liberal-udemerist are un sprijin solid in Parlament - celebrul numar 322, ceea ce reprezinta cam 75% din numarul parlamentarilor, un adevarat vis pentru orice prim-ministru.
Ne-am intors de unde am plecat, dar nu s-a rezolvat nimic. Programele politice au fost uitate in sertare. Nu se vede nimic in directia reducerii deficitului comercial. Fondurile europene sunt departe, astfel ca anul acesta Romania, unul dintre cele mai sarace state ale Uniunii, va fi un contributor net la bugetul acesteia. Adica vom da mai multi bani decat vom primi. Anul viitor va fi an electoral, asa ca visam la anul 2009, cand poate vom fi in stare sa absorbim de la Uniune macar atatia bani cat dam. Poate ca unora li se pare o joaca, dar daca dai un miliard de euro si primesti inapoi numai o suta de milioane inseamna ca ai finantat drumurile germane, pe care le admiram toti, spitalele franceze, la care se duce protipendada cand are un neg pe dosul palmei, si capsunile spaniole, pe care le culeg tot romanii. In timpul acesta ne injuram drumurile, in spitalele noastre se moare cu zile, iar capsunile romanesti se ofilesc din cauza secetei. Cum ar zice un ministru dintr-un guvern trecut: "S-au vazut nenorociri si mai mari".
Guvernul Tariceanu poate fi acum aproape sigur ca isi va termina mandatul de patru ani. Spun "aproape" pentru ca in Romania nimic nu este sigur, avem, intr-adevar, o tara fascinanta prin impredictibilitatea ei. Dar, principial, Tariceanu poate fi incredintat ca va fi un prim-ministru de patru ani. Si-a pierdut el reprezentanta Citroen, dar poate sa spuna copiilor si nepotilor ca a fost carmaciul Romaniei un mandat intreg, in vremuri involburate de un capitan de vapor usor intraductibil in limbi straine. Faptul ca Tariceanu a pierdut reprezentanta Citroen il claseaza in categoria politicienilor pierzatori - cand se duc in functii inalte, unii risca sa-si piarda firmele, altii se imbogatesc peste noapte. Ceea ce il face oarecum simpatic.
Vom intra in vara cu o structura politica a Parlamentului data de alegerile din 2004 si greselile doamnei Udrea si cu o structura opinionala complet diferita. Partidul Democrat are peste 50% in sondajele serioase - cam tot atat cat avea PSD in primavara anului 2003 dupa vizita presedintelui Bush la Bucuresti si admiterea Romaniei in NATO. Partidul Liberal se invarte pe la 10%, adica jumatate din cat avea in 2003, de unde se vede inca o data ca alianta cu PD si promovarea lui Traian Basescu le-au adus liberalilor numai ponoase. PRM este pentru prima data din 1996 in situatia de a se gandi ca nu mai intra in Parlament, de-abia atingand pragul de 5%, iar Partidul Social Democrat, sub conducerea inteleapta a unor politicieni cu ochii la Washington, Londra sau Cotroceni, se strange incet ca o smochina pusa la soare. Doua alte partide asteapta confirmarea. Partidul Noua Generatie al lui Gigi Becali, adevarata creatie a presei, care ajunsese la 18% in timpul campaniei platite la ProTV, dar se duce acum catre 8%, si Partidul Liberal Democrat al lui Stolojan, care nu reuseste neam sa treaca de 5%. Robocopul Stolojan - stiti care, cel care a salvat PNL in toamna anului 2000, iar apoi i-a dus pe liberali la 20% in sondaje - are o singura problema. A dat afara din partid pe cine nu trebuia. A dat-o afara pe Mona Musca si l-a pastrat pe Valeriu Stoica. Cum care Stoica? Avocatul acela cu Mercedes care l-a tradat pe Manolescu, apoi l-a tradat pe Emil Constantinescu, apoi a semnat un acord cu PSD, apoi a rupt PNL, iar acum vrea sa uneasca PLD cu PD. Adica 5% cu 50%. Suma o sa dea 35%, daca Stolojan a uitat contabilitatea pe care o stia bine.

---

Despre autor: