Reprezentantii Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP) sustin ca retrocedarea Castelului Bran este legala, dupa ce presedintele subcomisiei de ancheta parlamentara in acest caz, deputatul Dumitru Puchianu, a declarat ca actul prin care a fost retrocedat Castelul Bran este lovit de nulitate absoluta.
"Apreciem ca retrocedarea a fost facuta perfect legal, cu respectarea intocmai a literei de lege. Consideram ca cei care au facut afirmatiile din ultimele zile referitoare la nulitatea actului s-au documentat insuficient sau nu au avut la dispozitie timpul necesar si logistica pentru intelegerea fenomenului", se arata intr-un in comunicat al ANRP, citat de Mediafax. "Referitor la existenta celor cinci mostenitori, in dosarul de retrocedare aflat la ANRP exista doua renuntari: din partea doamnnei Alexandra Billou, nascuta Habsburg Lothringen si din partea doamnei Jerrine Habsburg Lothringen. In cele doua documente, legalizate in 6 iulie 2001, se precizeaza foarte clar ca mostenitoarele "renunta la intreaga parte din masa succesorala situata in Romania". Astfel, din cei cinci mostenitori au ramas numai trei, care beneficiaza si de partile celor care au renuntat", se arata in comunicat.
Referitor la afirmatiile potrivit carora proprietatea nu a fost trecuta, inainte de retrocedare, din domeniul public in domeniul privat, reprezentantii ANRP argumenteaza ca Legea 10/2001, ca lege speciala, nu prevede conditia ca, prealabil restituirii, sa se dispuna trecerea bunului din domeniul public in cel privat. Scoaterea din domeniul public se dispune prin insusi actul retrocedarii. Reprezentantii ANRP sustin ca retrocedarea castelului si domeniului Bran este "unul dintre exercitiile de democratie duse la capat perfect legal, un semn ca depasim ideile comuniste si tendintele dictatoriale". "Ne pare rau sa observam ca, uneori, suntem trasi inapoi de incercari ale unor personaje care, tocmai prin functiile pe care le ocupa, ar trebui sa fie varfurile de lance in lupta pentru acordarea retrocedarilor. In loc de asta, vor cu orice pret sa ne incetineasca activitatea prin serii de afirmatii aruncate la intamplare, insuficient documentate si mai ales, total neavizate", se mentioneaza in comunicat.
Avocatul familiei Habsburg: "Decizia Comisiei este gresita"
Avocatul Corin Trandafir, reprezentantul intereselor familiei Habsburg in Romania, a declarat ca decizia Comisiei care analizeaza modul in care Castelul Bran a trecut in proprietatea lui Dominic de Habsburg este "gresita", demonstrand "slaba pregatire juridica" a membrilor sai. Avocatul s-a aratat "revoltat" ca se finanteaza din bani publici activitatea unei Comisii care aduce un "deserviciu" imaginii Romaniei. Avocatul Trandafir a declarat ca Legea 10 din 2001 este o "lege speciala", care a fost adoptata tocmai in vederea restituirii bunurilor confiscate abuziv de stat. In ceea ce priveste afirmatia ca in momentul in care s-au stabilit mostenitorii Castelului nu s-au respectat procedurile, astfel incat in prima cerere de retrocedare, formulata catre Prefectura Brasov, au existat cinci mostenitori, iar ulterior, restituirea s-a facut doar catre trei dintre acesti mostenitori, avocatul Trandafir spune ca membrii Comisiei nu au analizat documentele din dosarul de retrocedare. "Doi dintre cei cinci mostenitori ai castelului au renuntat in favoarea celorlalti. Acuzatia adusa in acest sens demonstreaza ca membrii Comisiei nici macar nu au studiat dosarul pe baza caruia s-a facut retrocedarea", a mai afirmat Corin Trandafir.
Iorgulescu: "Retrocedare corecta"
Ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, a declarat ca retrocedarea Castelului Bran s-a facut in mod "corect". Acesta a considerat ca pozitiile exprimate de unii membri ai Comisiei care analizeaza modul in care imobilul a trecut in proprietatea lui Dominic de Habsburg au "tenta politica". "Trebuie sa citesc raportul, pentru ca sunt membri ai Comisiei care s-au pronuntat asupra corectitudinii retrocedarii. Pozitia exprimata insa in respectiva comisie are o tenta politica", a declarat Adrian Iorgulescu. El a precizat ca retrocedarea Branului nu a fost facuta de Ministerul Culturii si Cultelor, ci de directorul castelului, Narcis Dorin Ion. "Retrocedarea Branului n-a facut-o Iorgulescu si nici Ministerul Culturii, ci directorul Castelului Bran, pe baza indicatiilor primite de la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor. Daca exista o problema, ea nu este opozabila din punct de vedere juridic Ministerului Culturii si Cultelor", a spus Iorgulescu.
Subcomisia Bran: "Actul de retrocedare este lovit de nulitate"
Deputatul Dumitru Puchianu, presedintele subcomisiei de ancheta parlamentara in acest caz, a declarat marti ca actul prin care a fost retrocedat Castelul Bran este lovit de nulitate absoluta, intrucat retrocedarea s-a facut cu nerespectarea prevederilor legale si constitutionale. "Concluzia raportului este ca actul de retrocedare a Castelului Bran este lovit de nulitate absoluta, pentru ca nu s-au respectat prevederile legilor existente, prevederi potrivit carora domeniul public este inalienabil", a afirmat Puchianu, dupa ce a prezentat in Comisia de abuzuri raportul subcomisiei pe care o prezideaza. Puchianu a precizat ca raportul subcomisiei va fi prezentat plenului Camerei Deputatilor, care se va pronunta asupra sa printr-o hotarare, urmand ca Parlamentul sa sesizeze Guvernul, ICCJ, Parchetul ICCJ si celelalte institutii abilitate ale statului referitor la cele constatate in raport. "Actele sunt lovite de nulitate, procedurile nu au fost respectate, restituirea a fost ilegala. Decizia in acest sens se va lua de catre instanta", a spus Puchianu, citat de Mediafax, mentionand ca raportul subcomisiei va intra in dezbaterea plenului Camerei cel mai probabil saptamana viitoare. La randul sau, presedintele Comisiei de abuzuri, deputatul Tudor Mohora, a spus ca raportul subcomisiei nu este final, acesta urmand sa fie nuantat in sensul de a propune Camerei sa se faca in continuare demersuri, inclusiv prin sesizarea unei instante de judecata, care poate sa se pronunte asupra acestui caz. "Concluzia comisiei nu are cum sa fie absolutizata, trebuie ca ea sa fie insusita si de plen. S-ar parea ca s-au produs asemenea incalcari ale regulilor de procedura care ar putea sa conduca la anularea actului de restituire, dar trebuie sa se constate intr-o instanta de judecata ca el ar putea fi lovit de nulitate absoluta", a aratat Mohora. (B.C.G.)