Andrei Juganaru, copilul de un an si jumatate care a petrecut peste sase ore la zece metri sub pamant, intr-un put parasit, a fost externat ieri din spital si a revenit in sanul familiei. "Minunea" a fost sarbatorita cu un tort in casa parinteasca, iar micutul a fost asteptat ca si cand s-ar fi nascut a doua oara. Satul Sintesti, comuna Vidra, la cativa kilometri de Bucuresti. Marti seara, o mica gospodarie de aici a fost un loc al disperarii si al lacrimilor amare, un loc unde pompieri, sateni si parintii unui copil de un an si jumatate se rugau Cerului pentru o minune. Andrei Juganaru a cazut intr-un put si a stat mai bine de sase ore sub pamant. Dar minunea s-a intamplat, si copilul a avut zile. A uimit pompierii care l-au scos din pamant si pe medicii care l-au tratat la Spitalul "Bagdasar Arseni" si a scapat cu doar cateva zgarieturi. Ieri dupa-amiaza, la nici doua zile dupa dramaticul accident, Andrei a revenit acasa. Lacrimi sunt si acum pe obrajii oamenilor, dar de data aceasta sunt lacrimi de izbavire, de fericire, de dragoste pentru cel care parca s-ar fi nascut a doua oara.

VESEL SI ENERGIC. Copilul e senin, rade, cu ochii mari si parca intreband ce mai vrem de la el. E plin de viata, zburda de colo-colo. Dupa cum spun parintii, intotdeauna a fost un copil energic, care n-are astampar. Asa este si acum, fara sa inteleaga de ce ai lui se bucura atat de mult pentru fiecare zambet, pentru fiecare gest, pentru fiecare scancet. Fara sa inteleaga cat de aproape a fost de un sumbru sfarsit. Dar in gospodarie nu mai e acum nici urma de zbucium. Groapa a fost astupata cu pamant, si in ea au fost ingropate si acele clipe de cosmar. Familia se gandeste doar la sarbatoarea revenirii acasa a celui mai de pret odor pe care-l au. "Am ramas foarte greu insarcinata si de-asta ne-am bucurat cu atat mai mult cand s-a nascut", povesteste Elena Juganaru, cea care i-a dat viata lui Andrei.

"A fost o singura clipa de neatentie. Intindeam rufele si cand mi-am intors privirea l-am vazut cum se ducea in fantana. A fost cumplit. Pentru prima oara in viata mea m-am simtit neputincioasa. Imi vedeam copilul cum il inghite pamantul, ma uitam si timp de sapte ore nu am putut sa fac nimic. Ne-am agatat doar de speranta", isi aminteste mama micutului.

SARBATOARE. Andrei este in centul atentiei mai ceva ca atunci cand e de regula ziua lui. "I-am comandat un tort cu poza lui. De obicei il sarbatorim la 8 ianuarie, insa ziua de azi este deosebita dupa tragedia prin care am trecut", spune Nicu, tatal copilului