Pentru ca fondurile alocate de autoritati pentru restaurare sunt insuficiente sau lipsesc cu desavarsire, numeroase biserici-monument risca sa dispara. Desi exista o legislatie a protejarii si conservarii patrimoniului, incepand cu Legea Patrimoniului nr. 58/1974 si terminand cu ultimele masuri legislative in domeniu, respectiv Legea 422/2004, administrarea Patrimoniului National Cultural este greoaie si ineficienta.


Numeroase biserici din lemn, si nu numai, vechi de sute de ani, de o valoare inestimabila, sunt sortite unei morti lente, dar sigure. Bisericile noastre zac in descompunere, atacate de umezeala, igrasie, ciuperci sau soareci. Daca regimul comunist i-a prigonit pe slujitorii bisericii, a demolat lacasuri de cult si i-a persecutat pe crestini, dupa 1989, marii dusmani ai monumentelor au fost intemperiile si ignoranta autoritatilor. In lucrarea intitulata "Biserici mutilate", jurnalistul Romeo Valentin Musca a realizat o ampla radiografie a dezastrului din patrimoniul relegios vrancean. Potrivit studiului, din cele 420 de monumente istorice din Vrancea, existente pe Lista Monumentelor Istorice, realizata cu greu de Ministerul Culturii si Cultelor, in ultimii ani au disparut 11. Mai mult, 75% din aceste monumente sunt in pericol si 35% sunt degradate. Intr-o stare avansata de degradare sunt si biserici-monument din Bihor, Suceava, Bacau, Hunedoara, Timis, Valcea, Ialomita, Arges si Prahova.


LACASUL ODOBESTENILOR. Biserica din Cazacli, din nordul Moldovei, ridicata in anul 1777, este martorul secular al unei epoci cand Odobestii erau ultima destinatie a comerciantilor slavi, cand nu existau nici drumul pietruit spre Focsani, nici calea ferata. Cutremurul din 1940 a zdruncinat din temelii constructia, facand aproape imposibila utilizarea acesteia. Din 1940 biserica a fost abandonata, iar acum se afla intr-o stare avansata de degradare. Inclusa in Patrimoniul Cultural National, biserica din Cazacli se incapataneaza sa nu se prabuseasca, ignorand, parca, legile fizicii si nepasarea celor din jur. Legat de istoria vinului la Odobesti, locasul-monument ar putea deveni, daca va fi restaurat, un punct turistic pe "traseul vinului". Deocamdata insa nu este decat adapost pentru boschetari si betivi toamna, la culesul viilor.


VIZANTEA, PERLA DISTRUSA. Manastirea Vizantea, din Muntii Vrancei, unica ctitorie voievodala a familiei Movila, a fost abandonata dupa secularizarea din 1864 si se afla intr-o stare de degradare aproape iremediabila. Pentru o perioada, manastirea a fost o adevarata citadela a civilizatiei si culturii vrancene medievale si, nu in ultimul rand, o punte de legatura intre romanitatea care s-a dezvoltat separat in Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania. Sunt multe documente din al doilea deceniu al secolului al XVII-lea care atesta existenta acestui asezamant religios. Unul dintre acestea este "Pomelnicul Manastirii Vizantea de la 1613", care se gaseste la Muzeul Vrancei. Din pacate, monumentul va disparea definitiv din patrimoniul Vrancei, daca nu se vor lua masuri urgente de restaurare si consolidare a zidurilor, care, de peste un secol si jumatate, servesc drept materiale de constructie pentru localnici. Locul nu este marcat cu nici un indicator si nimeni nu protejeaza acest monument de arhitectura. Ministerul Culturii si Cultelor se plange de lipsa banilor, timp in care cel mai vechi asezamant religios ridicat vreodata de un domnitor pe pamantul Vrancei se distruge iremediabil.


DEPOZIT PENTRU LEGUME. Manastirea "Sf. Nicolae", din Hagieni, monument istoric din judetul Ialomita, se incapataneaza sa reziste in ciuda nepasarii autoritatilor si a localnicilor. Daca cei responsabili pentru soarta patrimoniului national nu vor lua nici o masura in viitorul apropiat, zilele locasului de cult, ridicat intre 1881 si 1892, sunt numarate. Vinovati pentru distrugerea monumentului nu sunt doar autoritatile, ci si calugarii din Hagieni. In urma cu cativa ani, acestia au strans o suma considerabila de bani de la enoriasi. Calugarii insa s-au razgandit. N-au mai folosit banii pentru refacerea bisericii-monument. S-au gandit ei ca ar fi mai bine sa inalte o biserica noua. Zis si facut. La doar cativa metri distanta de monument au ridicat locasul, dotat cu un sistem audio performant, antene de satelit, termopane si aer conditionat. Biserica veche a ajuns magazie de legume si depozit pentru materiale de constructii. Cu zidurile scorojite, cu turla care sta sa cada, cu un interior care intr-un an, maximum doi va fi deteriorat iremediabil, Manastirea "Sf. Nicolae" de la Hagieni inca asteapta sa fie salvata.


CIUPERCA SI MUCEGAI. Biserica din Proieni, judetul Valcea, cu hramul "Toti Sfintii", a fost construita in 1790. Nu foare demult, bisericuta a scapat ca prin minune de o ciuperca periculoasa, care ar fi putut distruge in intregime monumentul istoric. Cu ajutorul localnicilor, preotul Daniel Serban a reusit sa indeparteze ciuperca. "Am scos toata pardoseala din biserica, si apoi ciuperca a fost arsa cu butelia de gaz. Am scos si pamantul de sub pardoseala, cateva zeci de centimetri. Din pacate, am dispus de prea putine fonduri si am platit majoritatea lucrarilor din banii mei, asa ca nu am reusit sa fac mai mult de atat. Sper sa nu se mai dezvolte in continuare. Am incercat sa prezint proiectul peste tot, si la Episcopie, si la comisia pentru monumente istorice, nu stiu unde sa ma mai adresez", declara preotul Daniel Serban. Salvarea si restaurarea bisericii presupun expertize de specialitate, lucrari de consolidare a structurii si a picturii, refacerea acoperisului, restaurarea picturii. Toate acestea necesita eforturi financiare de cateva miliarde de lei vechi, resurse financiare care nu pot fi in nici un caz asigurate de cele cateva zeci de familii de enoriasi, in mare masura inaintati in varsta si saraci.


RUINELE DE LA DALHAUTI. Pana in 1959, complexul monahal de la Dalhauti dispunea de trei biserici: "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavrila, "Izvorul Tamaduirii" si "Sfintii Imparati Constantin si Elena". Cea din urma, cunoscuta ca fiind biserica fostului seminar monahal de la Dalhauti, a fost ridicata la jumatatea secolului al XIX-lea, intre 1840-1855, de  Smaranda Perieteanu si Constantin Angelescu din Focsani si se afla la numai 50 m distanta fata de Manastirea Dalhauti. Dupa ce a fost mandria catorva generatii de seminaristi si locul de pelerinaj al focsanenilor instariti, semeata biserica cu trei turle cu hramul "Sfintii Imparati" a ajuns, dupa desfiintarea manastirii in 1959, o gramada de ruine. Mormintele ctitorilor au fost profanate, osuarul seamana cu un beci parasit, iar lespedea Sfintei Mese este acoperita de ruine si balarii.


Din cele trei turle, care faceau mandria acestei biserici de la poalele padurilor Vrancei, astazi nu a mai ramas nici una in picioare, ultima cazand acum cativa ani. La fel si cladirile fostului Seminar Monahal, deschis de Episcopul unionist buzoian Dionisie Romano (1865-1873), din care nu au mai ramas nici macar fundatiile. Interesant este ca, desi se invoca lipsa fondurilor, la sediul Episcopiei Buzaului si Vrancei, din municipiul Buzau, la cateva sute de metri de Catedrala Episcopiei, in 2006, au fost ridicate doua catedrale uriase. Alte sume de ordinul miliardelor au fost investite de monahi in constructii noi, gen pensiune, pentru turisti.


Bijuteria de lemn de la PutnaNu sunt multi cei care stiu ca cea mai veche biserica de lemn din Romania si, se pare, chiar din Europa se afla la Putna. Biserica a fost ridicata de Dragos Voda Volovat prin anul 1346, insa, 122 de ani mai tarziu, Stefan cel Mare a mutat-o la Putna, scopul fiind acela de a servi drept lacas de inchinare pentru comunitatea monahala ce luase fiinta aici in timpul zidirii Manastirii de la Putna. Primul care a vorbit despre Biserica veche de lemn de la Putna a fost cronicarul Miron Costin in "Letopisetul Tarii Moldovei". De-a lungul timpului, locasul de cult a suferit mai multe restaurari, dintre care doua radicale, una in 1778 si a doua in 1871. Ultima restaurare a avut loc in 1938, cand s-a acoperit cu sindrila acoperisul. Pana in 1876, biserica a servit ca schit monahal, apartinand Manastirii Putna.
In prezent, bijuteria de lemn se afla intr-o avansata stare de degradare, plina de fisuri si sta sa cada. Din pacate, monumentul extrem de valoros nu este bagat in seama de autoritati, desi este inclus in Planul National de Restaurare. Mircea Angelescu, directorul Directiei generale Patrimoniu Cultural National, ne-a declarat sec ca "prin Programul National de Restaurare nu s-au acordat bani pentru Biserica de lemn de la Putna".


Tara ZaranduluiBisericile de la Ribita si Criscior, judetul Hunedoara, monumente istorice de o valoare nationala exceptionala, sunt doua dintre cele mai vechi
biserici romanesti de zid din Transilvania.
Construita in 1414 si inscrisa in Patrimoniul European al Monumentelor Istorice, Biserica "Sf. Nicolae" din Ribita se afla in prezent intr-o stare jalnica, fiind pe punctul de a se prabusi. Din cauza ploilor, grinzile si coarnele, care alcatuiesc structura de rezistenta a acoperisului, sunt complet putrezite, iar tencuiala este cazuta aproape in intregime.
Iar daca turistii ar dori sa viziteze biserica, ar reusi cu greu, pentru ca nu este inclus in nici un pliant turistic, iar in drumul principal nu exista nici un indicator care sa indrume spre monument.
Aceeasi soarta nefericita o are si Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Criscior, care dateaza cam din aceeasi perioada cu cea din Ribita.
Ctitorie a cneazului din Balea, biserica are o insemnatate exceptionala pentru istoria si cultura romaneasca, fiind declarata monument istoric al Ardealului. Cu toate acestea, starea in care se afla este dezastruoasa. Frescele exterioare sunt degradate, iar echilibrul constructiei este subrezit din cauza apei care se infiltreaza in fundatie. In inima Zarandului, in tara lui Avram Iancu, doua dintre cele mai vechi biserici din Transilvania stau sa cada. In 2006, Consiliul Judetean Hunedoara a alocat 8,5 miliarde de lei vechi pentru diferite lucrari la 95 de biserici din judet, printre care si Criscior. Fonduri insuficiente pentru restaurarea integrala a monumentului.