Cum a descoperit Einstein teoria relativitatii generalizate, ce relatii de prietenie a avut cu fizicienii vremii, dar si cum si-a folosit savantul german gloria in scopuri nobile, in urmatorul volum din Colectia ENCICLOPEDICA.

Albert Einstein si laboratorul din Zürich incare savantul a studiat lumina. Cartea fizicienei Françoise Balibar, „Einstein. Bucuria gindirii", este al saptelea volum din Colectia ENCICLOPEDICA, o selectie din seria Découvertes, marca a prestigioasei edituri franceze Gallimard, adusa in premiera pe piata romaneasca de Cotidianul, alaturi de Editura UNIVERS. Cu sprijinul proiectului imobiliar Baneasa, monografiile din serie costa, impreuna cu ziarul, 9,9 lei, in timp ce, in Franta sau pe amazon.com, pretul lor variaza intre 8 si 14 euro. Specialista in Einstein, Françoise Balibar, profesoara la Universitatea Paris-VII, s-a ocupat de editarea in limba franceza a „Operelor alese" ale fizicianului german, a publicat un manual de mecanica cuantica, doua carti in Colectia „Filosofii PUF" si alte citeva opere despre munca savantului care a formulat teoria relativitatii. In volumul oferit de Cotidianul, autoarea reconstituie viata lui Einstein, fizician si om de exceptie, a carui existenta s-a desfasurat sub o unica deviza: „Die Freude am Denken" - bucuria gindirii. Spre deosebire de restul numeroaselor carti despre viata lui Einstein, care de obicei se concentreaza pe un singur aspect din personalitatea complexa a savantului, monografia autoarei franceze face o trecere in revista atit a vietii personale a fizicianului, cit si a cercetarilor sale neobosite. Volumul este structurat in sapte capitole la care se adauga o serie de 150 de marturii si documente.

1905 este anul miraculos, asa cum il numeste Françoise Balibar, cind Albert Einstein a publicat rezultatele mai multor studii teoretice, care l-au facut cunoscut si care au revolutionat fizica. In decursul a sase luni, fizicianul, pe vremea aceea un simplu angajat al Biroului de Brevete din Berna, a descurcat „ghemul in care se zbatea fizica" acelor vremuri, scrie Balibar. Mai intii a demonstrat ca opozitia dintre continuu si discontinuu nu este valabila, lumina fiind si ea constituita din particule la fel ca materia, iar mai apoi, a construit o teorie a luminii fara eter, abolind astfel asimetria dintre mecanica si electromagnetism, adica „teoria relativitatii restrinse".

La scurt timp, Einstein, un atomist convins (a apartinut unei generatii de fizicieni care, chiar daca nu vazusera niciodata atomii, erau convinsi de existenta lor) a descoperit cuantele de lumina. El s-a concentrat in mod special asupra producerii luminii si asupra modului in care un obiect incalzit emite lumina. Eliminind din ecuatie eterul, considerat imobil si folosind concluzia ca lumina nu e nici continua, nici discontinua, fizicianul a reusit sa construiasca o noua teorie bazata pe doua principii: al luminii (a carei viteza este intotdeauna c) si al relativitatii (nimic nu poate sa fie absolut imobil). A reiesit teoria invariatiilor sau a relativitatii (E=mc2), una dintre cele doua teorii fundamentale cu ajutorul careia oamenii de stiinta descriu astazi universul. „Este de admirat si excelenta sanatate mentala a tinarului Einstein. Imaginati-va efectul destabilizator pe care il putea avea faptul de a fi rezolvat, la douazeci si sase de ani, singur si cu o uimitoare usurinta, probleme care ii aduceau la disperare pe savantii cei mai experimentati", noteaza autoarea volumului.

Relativitatea s-a aplicat la GPS „Einstein ar fi uimit daca ar sti ca celei mai abstracte dintre teoriile sale, relativitatea generalizata, i s-a gasit o aplicatie practica: GPS-ul", scrie Balibar in „Marturiile si documentele" de la sfirsitul monografiei, referindu-se la Global Positioning System sau sistemul de pozitionare globala. Principiul dupa care functioneaza este unul simplu: 24 de sateliti au fost plasati pe orbita in jurul Pamintului, fiecare fiind echipat cu un ceas atomic, de mare precizie, care emite la intervale regulate semnale care dau momentul de emisie si pozitia satelitului. Datorita modului in care sint asezati satelitii, un utilizator de GPS primeste cel putin patru semnale. Pozitia vehiculului dotat cu GPS este calculata prin metoda numita „triangulatie". Astfel, din diferenta dintre timpul de emisie si timpul de receptie, aparatul deduce distantele utilizatorului fata de cei patru sateliti de la care primeste semnale.

Elev cu probleme „Dupa parerea mea, afectezi reputatia clasei prin simpla dumitale prezenta", i se adresa in gimnaziu un profesor elevului Albert Einstein. Savantul german nu a fost niciodata un student eminent, preferind intotdeauna cercetarea studiului teoretic. De altfel, el nu si-a terminat niciodata studiile secundare, pentru ca nu se putea impaca prea bine cu regimul aproape militar din scoala nemteasca. A urmat apoi cursurile liceului cantonal din Aargau, Elvetia, iar dupa aceea s-a inscris la Politehnica din Zürich. Dupa Universitate, Einstein a lucrat ca tutore si profesor, iar in 1902 si in anii sai de glorie a fost angajat ca examinator la Institutul Elvetian de Patentare de la Berna. In 1903 s-a casatorit cu Mileva Mariç, care ii fusese colega la politehnica, cu care a avut doi fii, dar in cele din urma au divortat. Ulterior, Einstein s-a recasatorit. In „Einstein. Bucuria gindirii", autoarea acorda un spatiu generos unor aspecte din viata personala a fizicianului german.

Citate memorabile din Albert Einstein, pe www.cotidianul.ro/select