Yann Martel (foto) este scriitorul canadian cu foarte multe „rude": de la Esop, Swift si Melville pina la Hemingway si Márquez.

De cind a cistigat Premiul Booker, in 2002, pentru „Viata lui Pi" - tête-à-tête-ul fabulos al unui adolescent cu un tigru in plin Pacific -, Yann Martel i-a pus pe jar pe critici si pe jurnalisti.

Sirul de trimiteri catre titluri importante ale literaturii pare sa nu se mai termine. Printre cei care s-au grabit sa-i construiasca „arborele genealogic" se numara cunoscuta scriitoare canadiana Margaret Atwood, unul dintre cei mai entuziasti admiratori ai lui Martel. Ea pune „Viata lui Pi" in descendenta directa a lui „Robinson Crusoe", a „Calatoriilor lui Gulliver" sau a lui „Moby Dick". Lui Ruth Padel, cronicar la „Financial Times", „Viata lui Pi’’ ii sugereaza „un Joseph Conrad si un Salman Rushdie fabulind impreuna despre semnificatia unor scrieri ca «Batrinul si marea» si «Calatoriile lui Gulliver»". Si lui Gary Krist de la „The New York Times" romanul lui Martel ii aminteste atit de cel al lui Daniel Defoe, cit si de fabulele lui Esop.

In ciuda faptului ca a trezit la viata nenumarati eroi ai oceanelor si ca a scos din adincuri destule corabii scufundate, „Viata lui Pi" reuseste sa se mentina pe linia de plutire a originalitatii. Margaret Atwood vorbeste despre roman ca despre „o carte exceptionala, (...) proaspata, originala, inteligenta, sinuoasa si plina de invataturi captivante". Jonathan Heawood de la „The Guardian" este de asemenea convins ca, in ciuda aluziilor si a reminiscentelor, proza lui Martel reuseste „cu o fantezie impetuoasa si excentrica sa anuleze toate cliseele genului". In aceeasi nota entuziasta, Tim Adams de la „The Observer" compara strategiile narative ale lui Martel cu un adevarat „dans pe sirma".

Dincolo de vocatia sa de povestitor, care i-a acaparat pe critici si i-a adus recenzii superlative in presa internationala, un alt merit al lui Martel este acela de a crea un imaginar particular, populat cu animale si gradini zoologice. Ulrich Sonnenschein, in „Frankfurter Rundschau", sustine chiar ca Yann Martel a reusit sa „reconcilieze zoologia si teologia", iar cunoscutul romancier Ilija Trojanow se declara fascinat de „oscilarea neintrerupta intre om si bestie" care ritmeaza partitura romanului.

„Viata lui Pi" nu a atras numai atentia criticilor literari si a presei de specialitate, ci si a regizorilor. Jean Pierre Jeunet, celebru pentru filme ca „Amèlie" sau „La citée des enfants perdus", lucreaza in acest moment la o adaptare cinematografica a romanului lui Martel, care urmeaza sa apara pe ecrane in 2009.

Un interviu cu scriitorul Yann Martel, pe www.cotidianul.ro/select Citeste mai mult: