Masina de citit Cat poti citi intr-o viata? Sau, sa calculam mai realist, cat poti citi intr-un an, in zece ani? Alex. Stefanescu a facut undeva aceste socoteli, foarte importante pentru exercitarea profesiunii de critic. E necesar sa estimezi limitele fizice ale capacitatii individuale de lectura. Rezultatul e dezolant (cifrele exacte nu conteaza): poti citi un procent foarte mic din cata literatura exista. Alex. Stefanescu s-a devotat literaturii romane contemporane, ca o masura de prevedere, pragmatism si onestitate. A ales. S-a orientat. A facut asta de la inceput, din prima tinerete. S-a consacrat ca un foiletonist prin excelenta. S-a transformat intr-o masina de citit, in beneficiul literaturii romane contemporane. Crizele de scepticism nu au lipsit. Viata literara nu e deloc idilica. Meseria de critic are un grad de risc foarte ridicat. Alex. Stefanescu isi aminteste periodic de toate aceste inconveniente, care pot fi dezvoltate in adevarate drame. Si, totusi, nu renunta. E o dovada de tarie morala, intelectuala si psihologica. Publicul cititor are nevoie de un asemenea exemplu de optimism, de incredere in literatura.  Alex. Stefanescu nu renunta sa citeasca si sa recomande carti, pentru ca iubeste literatura romana, chiar daca stie cat pierde din literatura universala, prin limitele fizice ale lecturii. Nu renunta, pentru ca iubeste scriitorii, chiar daca unii il ofenseaza. Stie ce sacrificiu de viata si ce investitie de energie spirituala inseamna scrisul. Cati persevereaza in critica de intampinare? Actualitatea e nesigura, imprevizibila, instabila, obositoare, solicita in permanenta perspicacitatea, alegerea, implicarea, angajarea, experienta lecturii la prima vedere a unui text despre care altii nu s-au pronuntat.  Pentru ca scriitorii si editorii isi lanseaza cu disperare cartile, trebuie sa le prinda cineva, sa le semnaleze traiectoriile si sa le descrie consistentele. Cititorul obisnuit asista derutat la spectacol. Alex. Stefanescu nu poate ramane impasibil. Criticul e primul destinatar al zborului cartilor. El le pune in ordine, le evalueaza, il lamureste si pe cititorul prezumtiv ca nu tot ce zboara merita sa fie citit. Alex. Stefanescu nu a obosit sa faca acest raport zilnic, saptamanal, lunar, anual. A scris si o istorie intreaga despre zborul cartilor din 1941 incoace. S-a pregatit pentru ea de la primul volum publicat, Preludiu (1977), un exercitiu de cuprindere globala.  Masina de citit Alex. Stefanescu nu s-a oprit de patruzeci de ani. Si-a exprimat cu prioritate bucuria literaturii adevarate, bucuria descoperirii marilor valori. Alex. Stefanescu scrie in primul rand pentru cititorii obisnuiti si abia apoi pentru scriitori si pentru alti critici. Scrie direct, accesibil, cu o transparenta ferma a preferintelor si a refuzurilor. E dintre cele patru-cinci instante estetice si morale care conteaza la un moment dat pentru selectia valorilor literare si orientarea publicului. Pe deasupra, Alex. Stefanescu are si umor - ceea ce nu e chiar o calitate obisnuita. (Ion Simut)   CV Alex. Stefanescu s-a nascut la 6 noiembrie 1947 la Suceava. Scrie constant si publica din 1970, de la absolvirea Facultatii de Filologie din Bucuresti. A debutat cu poezie in 1965. A avut si are rubrici de critica literara in reviste si ziare importante. A publicat pana acum cinci volume de critica, unul de teatru, doua de publicistica si jurnal, antologii de literatura si, ca o incununare a intregii activitati, Istoria literaturii romane contemporane. 1941-2000, in 2005, la Editura Masina de scris. Este redactor-sef al revistei Romania literara. Nu exista nici o indoiala ca in anii care vin vom avea mereu scriitori de valoare si, mai ales, ca vom avea cititori de valoare. Cu putina grija in ceea ce priveste administrarea acestei bogatii nationale am putea deveni mari exportatori de literatura. Ar fi o afacere buna, deoarece literatura se dovedeste o marfa miraculoasa, care exportata, ramane totusi integral in tara. Alex. Stefanescu Prim-plan, 1987, p. 333