NEPASARE  l  Cetatile medievale, sufocate de centre meteo si de antene de telefonie mobila

Desi partener al Luxemburgului in proiectul Capitala Culturala Europeana 2007, Sibiul nu se lauda cu monumentele sale de certa
NEPASARE  l  Cetatile medievale, sufocate de centre meteo si de antene de telefonie mobila

Desi partener al Luxemburgului in proiectul Capitala Culturala Europeana 2007, Sibiul nu se lauda cu monumentele sale de certa valoare istorica, trecute prin filtrul timpului. Urmele cetatilor medievale se prabusesc sub greutatea actualelor centre meteorologice si a antenelor de telefonie mobila, in vreme ce stravechile cetati dacice zac sub protectii improvizate. Totul sub semnul saraciei si dezinteresului.


Biserica Azilului din Sibiu, situata pe Strada Azilului, isi poarta renumele de spatiu dedicat serviciilor sociale inca de la 1292, cand aici a fost deschis primul spital-biserica din Civita Cibiniensis, ulterior Vila Hermanni. La mijlocul secolului al XV-lea, aproximativ 1450, pentru a separa activitatile, biserica a fost pastrata numai pentru inmormantari si servicii religioase, in imediata apropiere fiind construite spatii pentru ingrijiri medicale si sociale.
Sapaturile arheologice au fost demarate la Biserica Azilului din Sibiu imediat dupa 1990, insa, din lipsa de fonduri si ca urmare a orgoliilor locale, nici astazi nu au fost incheiate, iar lucrarile de restaurare nu au fost demarate. Multe din lucrarile de cercetare se fac pe banii arheologilor si studentilor, asa incat santierul avanseaza cu mare greutate. Ca o curiozitate, in timpul sapaturilor, arheologii sibieni au descoperit un schelet pozitionat pe directia nord-sud, in conditiile in care, se stie, ritul crestin amplaseaza mormintele pe directia est-vest. Este posibil ca ingrijitorii bisericii din acel timp sa se fi ghidat dupa zidurile care se vad si azi, insa situatia este unicat din acest punct de vedere, apreciaza specialistii arheologi.


IDEI TRASNITE. Desi inca in stadiul de ruina, Biserica Azilului se afla in administrarea Primariei Sibiu. Administratia a propus un proiect de reabilitare cel putin ciudat a monumentului istoric. Potrivit schitelor existente in biserica secolului al XIII-lea, se propune transformarea bisericii in spatiu pentru activitati sociale destinate batranilor: table, carti etc., in vreme ce pentru slujbe a fost rezervat doar perimetrul frontal al incintei.


BANII, BANII! "Problema banilor este una cvasigenerala. Aici se lucreaza din anul 1990 si suntem tot in faza de cercetare arheologica, pentru ca nu avem un suport suficient financiar", este de parere cercetatorul arheolog Petre Besliu. In ultimele zile, ca urmare a sapaturilor efectuate, s-au gasit noi urme ale locuitorilor din perioada medievala. Scheletele unei persoane mature si a unui copil au generat un nou val de interes pentru acest spatiu.
"Speram sa primim sprijinul promis din partea Mitropoliei Sibiului pentru a incepe lucrarile de consolidare si restaurare a bisericii, fara de care nici nu se poate pune problema reintroducerii in circuitul public a celui mai vechi spital din aceasta zona a Europei", a mai spus Petre Besliu. Intr-una din gropile facute in biserica pentru a se realiza descarcarea arheologica, echipa condusa de arheologul Besliu va plasa o "capsula a timpului", o cutie in care vor fi asezate cateva obiecte ale timpului nostru pentru cei din viitor.


CETATEA DACICA DE LA TILISCA. Potrivit autoritatilor locale, cetatea dacica din apropierea localitatii Tilisca va intra in curand in circuitul turistic national.
Directorul Directiei Judetene pentru Cultura si Patrimoniu din Sibiu, Vasile Crisan, spune ca totul merge in directia buna, desi nu sunt suficienti bani pentru a se face totul. Restaurarea vestigiilor dacice de la Tilisca a fost inceputa la mijlocul secolului al XX-lea, insa prin anii a€™60 a fost abandonata. Descoperita relativ recent, in 1950, de o echipa de arheologi locali, cetatea fortificata dacica de pe Dealul Catanas, din apropiere de Tilisca, include doua centuri si doua turnuri - locuinta de tipul celor de la Costesti si Capalna. Cetatea dateaza de la inceputul mileniului intai, era noastra. Grosimea zidurilor cetatii de la Tilisca este de 2,12 m. In interiorul incintei fortificate s-au gasit locuinte, depozite si ateliere. Pretutindeni a fost scos la iveala un variat material arheologic, constand din ceramica lucrata cu mana sau modelata cu ajutorul rotii olarului. De asemenea, au fost gasite arme si unelte de fier. Intr-unul dintre atelierele ce functionau in cetatea de la Tilisca s-au descoperit suficiente date care au condus la elucidarea multiplelor probleme pe care le ridica domnia lui Burebista.


DESCOPERIRI. Cercetarile efectuate in preajma cetatii de la Tilisca au scos la lumina denari romani republicani, o drahma, cateva matrite monetare folosite in monetaria cetatii. Mai mult, au fost expuse doua morminte de incineratie in care au fost descoperite piese de podoaba din argint, distruse cu dalta si trecute prin foc.


OPINIE. Directorul Vasile Crisan sustine ca Cetatea dacica de la Tilisca va fi redata circuitului turistic undeva in luna septembrie. Pana atunci se spera ca lucrarile de restaurare si reabilitare sa fie incheiate. Desi contestate de o parte dintre cercetatorii arheologi, pentru modul in care se deruleaza si mai ales pentru modul in care au fost investiti banii alocati, lucrarile de la Cetatea Tilisca au fost incluse pe lista proiectelor Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007. "Speram ca pana in septembrie sa terminam lucrarile deschise la turnul locuinta numarul unu. Aici, dupa cercetarile arheologice realizate cu sprijinul Universitatii «Lucian Blaga» din Sibiu, au fost realizate proiecte de consolidare si protectie a monumentului." Profesorul Vasile Crisan spune ca banii nu pot fi suficienti in astfel de proiecte. "Noi intentionam sa realizam o constructie noua pentru a consolida turnul de locuinte numarul unu, insa s-a renuntat la aceasta idee." Daca lucrarile vor continua conform programarilor, la 22 septembrie a.c., in cadrul evenimentului "Zilele europene ale patrimoniului" va fi inaugurat public situl arheologic Cetatea dacica Tilisca.


Cetatea dacica TalmaciuMentionata in documente abia in anul 1370, sub numele de castrum Lanchron, coroana tarii, cetatea dacica de la Talmaciu reprezinta exemplul ideal prin care un popor isi poate demola trecutul. Situata pe inaltimea dealului care domina intrarea

in defileul Vaii Oltului, ruinele cetatii sunt asediate de ani buni de unul dintre centrele meteo din judetul Sibiu. Mai mult, furnizorii de telefonie mobila au plantat si ei doua antene care sa duca frecventele prezentului in contact cu civilizatiile demult apuse.

Cetatea a fost demolata in parte in anul 1489 din ordinul lui Matei Corvin, iar de atunci piatra carata cu spatele si multa osteneala a ajuns obiect de lucru la vechile drumuri sau casele din vale din secolele Evului Mediu.

Arheologul Petre Besliu declara ca zidurile cetatii dacice de la Talmaciu reprezinta importanta atat din punct de vedere istoric, cat si din punct de vedere arheologic. "Vorbim de singura fortificatie cu urme dacice aflata la intrarea in defileul Oltului. Nici intre cetatile din Muntii Orastiei nu se mai gaseste o cetate atat de accesibila cum este cea de la Talmaciu."
Potrivit istoricilor, cetatea dacica de la Talmaciu a fost centru de uniuni tribale extrem de puternice, astfel incat a ajuns sa bata moneda. Rostul cetatii de la Talmaciu era acela de a bloca accesul navalitorilor de la sud spre teritoriul Transilvaniei.


NU RATATI!
Maine va vom prezenta situatia dezastruoasa a catorva biserici-monument din Romania.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.