Romania si Polonia revin in scandalul inchisorilor CIA relansat, ieri, la Paris, odata cu prezentarea celei de-a doua evaluari a raportorului Consiliului Europei, Dick Marty, pe aceasta tema. Nominalizat drept stat-complice al agentiei americane de informatii, tara noastra este acuzata ca ar fi obstructionat ancheta condusa de europarlamentarul elvetian, refuzand sa coopereze in virtutea secretului de stat si a conceptului de securitate nationala. Lipsit de dovezi concrete, Raportul Marty citeaza din abundenta surse "confidentiale", "proprii", "multiple", "independente" si "credibile", "romanesti", din "CIA", respectiv "din serviciile secrete", dar si din presa, ZIUA figurand in cadrul notelor de subsol cu nu mai putin de doua intrari, pentru articolele "NATO, pe post de sperietoare pentru votarea Legii lu' Mucles" (08/04/2002) si "Vijelie in Armata" (09/04/2003). Raportul produce, in premiera, si primii responsabili: fostul presedinte, Ion Iliescu, si succesorul sau la Palatul Cotroceni, Traian Basescu, fostul consilier prezidential pe probleme de securitate nationala, Ioan Talpes, fostul ministru al Apararii, Ioan Mircea Pascu, si fostul director al serviciilor militare, Sergiu Medar.
"Anumiti detinatori de pozitii publice au stiut, autorizat si sunt responsabili pentru rolul jucat de Romania in cadrul detentiilor secrete ale CIA", noteaza cel de-al doilea Raport al europarlamentarului elvetian, Dick Marty, pe tema operatiunilor clandestine desfasurate de CIA pe Continent, denuntand "scurt-circuitarea mecanismelor clasice ale raspunderii democratice" de catre oficialitatile de la Bucuresti. Fostul presedintele Ion Iliescu deschide lista "autoritatilor politice responsabile din Romania", alaturi de fostul consilier prezidential pe probleme de siguranta nationala, Ioan Talpes, ambii fiind acuzati de faptul ca "au ascuns <<parteneriatul>> cu CIA fata de membrii (Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, n. red.) care <<nu trebuiau sa stie despre aceasta>>". La randul lor, fostul ministru al Apararii, Ioan Mircea Pascu, si fostul director al serviciilor militare, Sergiu Medar, "au ascuns operatiuni importante fata de persoane importante din cadrul Armatei si din cadrul structurilor de putere carora li se subordonau", adauga Raportul Marty. "Medar a fost unicul demnitar care a <<trecut din tabara>> presedintelui Ion Iliescu in cea a presedintelui Traian Basescu", scrie documentul, sugerand ca prelungirea sederii acestuia la conducerea Directiei de Informatii si Reprezentare Militara (DIRM), cunoscuta si drept Unitatea J2, si dupa preluarea, in decembrie 2004, a fotoliului de la Cotroceni de catre Traian Basescu, ar fi coincis cu perioada eliminarii <<locatiilor negre>> europene, in noiembrie-decembrie 2005. Seria nominalizarilor facute in evaluarea Consiliului Europei continua cu fostul consilier prezidential Ioan Talpes, considerat drept "o persoana influenta in cadrul programului CIA", care "a ghidat fiecare decizie a presedintelui Iliescu in privinta armonizarii cu cerintele NATO si a relatiilor bilaterale cu SUA". "S-a sugerat ca Talpes ar fi fost cel care a avut ideea ca facilitatile de pe teritoriul Romaniei sa fie puse la dispozitia agentiilor SUA pentru activitati legate de <<razboiul impotriva terorismului>>", mai precizeaza documentul citat.
Inchisoare pentru detinutii de mana a doua
"La acest moment, exista suficiente dovezi pentru a afirma ca facilitatile de detentie secrete ale CIA au existat in Europa, in perioada 2003-2005, in special in Polonia si Romania", noteaza, cu optimism, cel de-al doilea Raport Marty referitor la "locatiile negre" de detentie ale agentiei americane de informatii. Comisia condusa de europarlamentarul elvetian admite, cateva randuri mai apoi, ca "nu dispune nici de prerogativele, nici de resursele" unei autoritati de ancheta si ca "nu a vazut vreun text al vreunei intelegeri anume, care sa faca trimitere la predarea, in custodie, a unor detinuti de importanta majora catre Polonia sau Romania". Si, totusi, "SUA au ales, in cazul Poloniei si Romaniei, sa dezvolte parteneriate speciale cu state vulnerabile, din punct de vedere economic, care tocmai depasisera perioade de tranzitie dificile, dependente de sprijinul american pentru dezvoltarea lor strategica", insista documentul. "Din motive de securitate, dar si legate de competenta, CIA a hotarat ca implicarea poloneza in cadrul programului vizand detinutii de importanta majora sa fie una limitata. Astfel, a fost cautata <<o a doua locatie europeana>> in care CIA sa isi transfere detinutii, <<fara un efort logistic semnificativ>>. Romania, utilizata in mod frecvent de fortele SUA in timpul operatiunii Iraqi Freedom din 2003, oferea avantaje nete in aceasta privinta", adauga textul, potrivit caruia "locatia neagra" din tara noastra "a fost incorporata in program in 2003, a atins cota maxima a importantei sale in 2004 si a operat pana in a doua jumatate a anului 2005". "Detinutii transferati in Romania faceau parte din categoria detinutilor de importanta majora a caror valoare informativa fusese apreciata drept mai scazuta, dar despre care Agentia (Centrala de Informatii, n.red.) considera ca merita continuate investigatiile", detaliaza Raportul Marty referitor la rolul detinut de tara noastra in cadrul operatiunilor clandestine desfasurate de CIA pe Continent, precizand ca majoritatea transferurilor proveneau "din zone de conflict", mai precis din Afganistan si Irak. Adoptat, ieri, la Paris, de Comisia Juridica si pentru Drepturile Omului a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, noul Raport Marty urmeaza sa fie dezbatut, la 27 iunie, la Strasbourg, in cadrul sesiunii plenare a APCE. (Anne-Marie LUPASCU)
Foto: Mediafax Ion Iliescu, fost presedinte
Fabulatii iresponsabile
"E o tampenie. Ma surprinde, nu stiu cine este acest domn Dick Marty, ce profesiune are si ce calificare are, dar se lanseaza in chestii pur si simplu aberante. In calitate de sef al statului, nu am primit nici o informatie si nici o solicitare, ca nu se putea ca astfel de activitati sa nu aiba aprobarea structurilor de stat. Or, eu nu stiu ca asa ceva macar sa fi fost discutat intr-un fel sau altul. Deci e aberant, e fara suport toata aceasta chestiune" a declarat Iliescu pentru RFI Romania. "Exclud. Iar ca CIA sa-si fi permis sa faca asa ceva fara aprobarea organelor romanesti, ar fi inadmisibil. Nu stiu ce interese sunt in spatele acestor afirmatii, dar sunt de-a dreptul fabulatii iresponsabile", a precizat fostul presedinte. (D.I.)
UE cere anchete independente urgente
Comisia Europeana, care a intrat ieri in posesia raportului lui Dick Marty, a cerut tarilor acuzate de gazduirea inchisorilor CIA sa demareze anchete urgente si independente si sa se asigure ca victimele vor fi compensate.
Purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, Friso Roscam Abbing, sustine, citat de Reuters, ca Executivul UE este "foarte ingrijorat" de documentul conform caruia Polonia si Romania au adapostit astfel de centre de detentie in perioada 2003-2005. Friso Roscam Abbing nu a oferit detalii despre acest raport, dar a subliniat ca acuzatiile sunt foarte serioase, iar statele membre UE sunt obligate de Conventia pentru Drepturile Omului sa organizeze investigatii. "Asemenea investigatii trebuie efectuate cat mai curand posibil in statele membre nominalizate - deocamdata asta nu s-a intamplat - pentru stabilirea responsabilitatilor si acordarea de compensatii victimelor", a spus Abbing. Comisarul european pentru Justitie si Afaceri Interne, Franco Frattini, declara in noiembrie 2005 ca daca acuzatiile despre inchisorile CIA se vor dovedi reale, statele implicate risca sanctiuni serioase, inclusiv posibila suspendare a voturilor in cadrul UE. (D.E.)
Norica Nicolai, presedintele Comisiei parlamentare de investigare a presupuselor inchisori CIA din Romania
Raport penibil
Foto: ROMPRES "Raportul lui Dick Marty este un raport absolut improvizat si penibil prin modul in care isi sustine afirmatia potrivit careia Romania si Polonia ar fi avut centre de detentie pe teritoriu. Acest raport nu face decat sa speculeze de o maniera penibila. Este total nesustinut de probe si sper ca el sa fie respins de Consiliul Europei". "Vor reactiona institutiile, in plan oficial, asupra raportului cand el va fi adoptat", a adugat Norica Nicolai care a confirmat faptul ca raportul Dick Marty a fost discutat la Cotroceni. (R.G.)
Ioan Mircea Pascu, fostul ministru al Apararii
"Nu sunt vinovat de nimic"
"Personal, stiu ca nu sunt <<vinovat>> de nimic in aceasta chestiune, deoarece nu am avut nimic de-a face cu un asemenea subiect. Eu nu am incheiat nici un acord cu americanii privind o asemenea tema. Ca atare, nici cineva aflat in subordinea mea nu putea sa o faca fara permisiunea mea. Mai mult, chiar daca ar fi fost ceva adevarat - ceea ce nu este - nu informatiile militare s-ar fi ocupat si de "administrarea" unei asemenea intelegeri. Deci, nici invinuirile aduse dlui Medar nu au nici o acoperire!
Ca atare, astept ca acest domn din Elvetia - sa nu uitam de gafa facuta de serviciile de informatii ale tarii sale, care interceptau in secret faxuri publice cu articole de presa ale egiptenilor(!?) - sa prezinte si dovezi, pe langa acuzele aruncate cu atata usurinta in dreapta si in stanga.
Mai mult, in raportul asupra activitatii CIA in privinta centrelor de detentie si a zborurilor in Europa, adoptat in Parlamentul European, care numai "favorabil" la adresa noastra nu se poate spune ca este, s-a afirmat negru pe alb ca "nu se poate exclude" asa ceva in cazul Romaniei (las la o parte ca in nici un sistem de drept din lume nu cel acuzat trebuie sa se dezvinovateasca, ci cel care acuza trebuie sa probeze), nicidecum ca asemenea centre au existat in Romania!"(D.D.)
Ioan Talpes, fost consilier prezidential
Aterizarea a fost cu acordul NATO
"Romania a fost de acord cu aterizarea avioanelor CIA, iar cand s-a negociat a facut-o in conformitate cu un document semnat de toate statele NATO. Subliniez faptul ca acordul a fost dat in conformitate cu acest document semnat, inaintea noastra, de celelalte state NATO. De unde stia Romania ce se intampla cu avioanele acelea? Este o provocare pentru prosti care vizeaza Polonia si Romania, iar ceilalti sunt destepti?", a spus retoric Talpes, citat de Mediafax. "Imi place ca, de fiecare data, se gasesc noi personaje foarte informate care comenteaza pe baza aberatiilor altora", a afirmat Talpes referindu-se si la unele comentarii facute in Romania pe tema raportului lui Marty. (R.I.P.)
Emil Boc, presedinte PD
E o parere
"E parerea unui raportor, fara sa aiba date confirmate de nimeni. Este o parere personala, a unei persoane care nu a fost niciodata in Romania. Sunt convins ca in urma dezbaterilor in plenul reuniunii APCE aceasta teza va fi infirmata". (A.I.)
Sergiu Medar, fost sef al Directiei Generale de Informatii a Apararii si fost consilier prezidential
Un sir de speculatii
"Eu nu am organizat, nu am condus si nu am ordonat nici un fel de activitate in legatura cu cele din raport. Directia Informatii Militare (DIM) nu a participat niciodata la nici un fel de actiune legata de subiectele tratate de domnul Dick Marty in raportul dansului," ne-a declarat Sergiu Medar.
Referitor la ce se scrie in raport ca DIM nu se supune controlului civil, fostul consilier prezidential considera "aberant" acest lucru deoarece "eu, in cei sase ani cat am condus DIM, de multe ori am primit in plen Comisiile de aparare de la Camera Deputatilor si Senat, chiar in Directie, unde au controlat activitatea noastra. Am przentat rapoarte in Directie si in Parlament. A fost un control democratic civil autentic asupra activitatii directiei de informatii." Generalul Sergiu Medar ne-a spus ca "raportul este un sir intreg de speculatii. Pentru un fenomen care nu a existat, nu ai de unde sa prezinti dovezi. Mie mi se pare (raportul-n.r.) total neprofesional facut. Autoritatile romane au fost extrem de deschise." Fostul sef al DGIA il invita si pe aceasta cale pe Dick Marty sa vina cu dovezi pentru a-si sustine afirmatiile din raport. (Doru DRAGOMIR)
Ministerul Apararii neaga
In legatura cu raportul prezentat de Dick Marty, purtatorul de cuvant al Ministerul Apararii a facut urmatoarele precizari:
1. La Baza Aeriana Mihail Kogalniceanu, din judetul Constanta, nu a existat niciodata vreun centru de detentie, roman sau strain. Baza a fost pusa la dispozitia tuturor celor interesati in clarificarea acestor aspecte, fiind vizitata de reprezentanti ai presei nationale si internationale, parlamentari si experti straini.
2. Afirmatiile cu privire la existenta unor centre de detentie ale CIA sau a unor zboruri ale avioanelor inchiriate de CIA pe teritoriul Romaniei au facut obiectul unei anchete a Parlamentului roman. Potrivit Raportului Comisiei speciale de ancheta, nu au existat baze secrete americane in Romania sau facilitati pentru detinerea unor prizonieri.
3. Directia de Informatii Militare (DIM) - J2, inclusiv conducerea sa, nu a fost implicata nici un moment in operatiuni legate de transferurile sau transporturile aeriene americane, indiferent de natura acestora.
4. Directia Generala de Informatii a Apararii (DGIA) si DIM nu au responsabilitati pe linia acordarii dreptului de survol sau executarii de escale tehnice pentru aeronavele straine.
5. Conform legislatiei in vigoare, DGIA, ca structura a MAp, este subordonata direct ministrului civil al Apararii si este supusa controlului parlamentar exercitat prin comisiile de specialitate.
8 aprilie 2002
NATO, pe post de sperietoare pentru votarea Legii lu' Mucles
SRI face santaj in Parlament
Postul de radio Europa libera a difuzat la 6 aprilie un comentariu despre masurile pe care guvernul a decis sa le ia pentru accelerarea demersurilor de integrare in NATO. In comentariu se afirma ca puterea de la Bucuresti are iarasi revelatii robuste si descopera cu o discutabila sinceritate ceea ce mediile de informare sustin de ani si ani, anume ca Bucurestiul ar putea avea probleme foarte serioase in apropierea sa de NATO daca alianta nu va primi garantii ca informatiile sale clasificate vor fi protejate in contextul ipoteticei primiri in organizatie a Romaniei. Un observator avizat si neutru al vietii politice din Romania s-ar putea intreba legitim de ce a fost si continua sa fie atat de dureroasa gestatia proiectului de lege a secretului de stat, cu mai multe capitole destinate tratamentului informatiilor clasificate. Camera Deputatilor a adoptat finalmente o anumita forma a acestui proiect de lege. Senatul s-a opus, insa, plimband legea prin comisii, unde au fost promovate cateva amendamente cel putin dubioase. A intrat numaidecat in panica ministrul de Externe, Mircea Geoana, care, cu doar cateva zile inainte, insistase asupra faptului ca membrii Autoritatii Nationale de Securitate, interfata legaturii tarilor candidate la NATO, nu au lucrat inainte de '89 in serviciile secrete ceausiste. Ministrul Geoana a avertizat delegatia permanenta a PSD asupra riscurilor plamadite in Senat, mai ales in Comisia de aparare din Senat. Razvan Ionescu, presedintele comisiei corespondente din camera inferioara, a spus chiar ca "s-a votat o aberatie". Aberatia a fost reparata in dulce-amarul stil dambovitean, adica la umbra lui Caragiale: inca de pe la inceputul saptamanii, presedintele Senatului, Vacaroiu, a inceput sa se precipite, declarand ca dezbaterea in Senat a legii informatiilor clasificate trebuie - fireste - accelerata.
SRI: "Suntem de acord cu orice forma a legii, numai sa apara foarte repede"
Miercuri, peste membrii comisiei juridice din Senat a venit ca o furtuna un anume colonel Constantin Raicu de la SRI, seful Oficiului pentru supravegherea secretului de stat, care a spus: "Am primit semnale azi dimineata de la Bruxelles din care reiese ca nu este exclusa o atitudine critica la adresa Romaniei daca pana pe 16 aprilie legea informatiilor clasificate nu este votata. Suntem de acord cu orice forma - a adaugat colonelul - numai sa apara foarte repede, altfel am putea avea mari probleme". Senatorii din comisii au inteles si proiectul a fost avizat in forma votata in Camera Deputatilor. Scene de fiori si ras in Comisia de aparare condusa de senatorul Sergiu Nicolaescu. Acesta a renuntat eroic la orice amendamente, intr-o declaratie ce aminteste de Catavencu. "Daca cere tara si patria sa mor pentru ea, mor pentru ea. Care este problema?!", s-a intrebat retoric Sergiu Nicolaescu. Abdicarea lui Nicolaescu a mers pana acolo incat a rostit un alt angajament solemn: "Ma duc la Bruxelles cu legea informatiilor clasificate in cioc, ca porumbelul". A mai venit asadar vremea unei scadente si, foarte probabil, saptamana viitoare legea informatiilor clasificate va fi votata de plenul celor doua camere, astfel ca domnul Nastase sa evite macar o intrebare spinoasa pe 16 aprilie. (DSS)
09.04.2003
Vijelie in serviciile secrete ale Armatei
In interiorul serviciilor de informatii ale Ministerului Apararii Nationale se produc in ultima perioada miscari spectaculoase. Dupa ce Directia de Informatii si Reprezentare Militara, Directia Siguranta Militara si Sectia de Analiza si Sinteze s-au reunit, in 1999, sub o singura palarie, denumita generic Directia Generala de Informatii a Apararii, anul acesta, reforma armatei va impune o noua organizare a DGIA. Aceasta va insemna reduceri masive de personal si restructurarea din temelii a unor unitati. Pe acest fond, la ora actuala are loc o batalie surda intre cei care isi simt amenintate posturile si cei care au demarat acest proces de reorganizare si restructurare. Serviciul de informatii al Armatei este unul dintre cele mai puternice servicii secrete din Romania, Directia Generala de Informatii a Apararii furnizand informatii si analize de nivel strategic pentru conducerea Romaniei. DGIA este condusa de general-locotenent Gheorghe Rotaru, numit de premierul Nastase la propunerea ministrului Apararii. Rotaru are in subordine doi generali: Sergiu Medar, seful Directiei de Informatii si Reprezentare Militara (DIRM), care reprezinta latura externa a serviciului si Gheorghe Nicolaescu, seful Directiei Siguranta Militara (DSM), fosta Directie de Contraspionaj a Armatei. Disfunctii la Directia Siguranta Militara Reforma care a demarat recent in interiorul DGIA are la baza si aspecte mai putin placute pentru cei care conduc destinele acestui serviciu secret. Unele probleme interne ale DGIA au fost semnalate de presa de-a lungul timpului. Prezenta fostilor securisti in randul actualilor ofiteri de informatii din armata si unele nereguli privind functionarea DSM au constituit subiecte de presa si de discutii in Parlamentul Romaniei. Anul trecut, Comisia de aparare din Camera Deputatilor critica activitatea unor departamente din MApN. Presedintele comisiei, Razvan Ionescu, declara, dupa o intalnire avuta in luna martie 2002 cu seful DGIA, ca au fost semnalate "neclaritati si disfunctii" la nivelul Directiei Siguranta Militara. Membrii comisiei au avut si o intalnire, la sediul MApN, cu generalul Gheorghe Rotaru, seful DGIA, cu generalul Gheorghe Nicolaescu, seful DSM si cu generalul Corneliu Pivariu, loctiitor al sefului Directiei de Informatii si Reprezentare Militara. Razvan Ionescu a recunoscut la vremea respectiva ca "neclaritatile si disfunctiile" constatate se refera la structura directiei, la supradimensionarea acesteia si chiar la modul de cheltuire a fondurilor. In privinta fondurilor, pentru 2003 au fost alocate DGIA 1000 de miliarde de lei (aproape 30 de milioane de dolari). Ionescu a precizat ca aceste aspecte erau cunoscute de conducerea MApN.
Rotaru neaga prezenta securistilor
In privinta prezentei fostilor securisti in armata, generalul Rotaru a declarat in mai multe randuri ca nu are in subordine asemenea persoane, chiar daca presa dadea exemple concrete. Incercand sa elucideze prezenta fostilor securisti in randul personalului MApN, generalul locotenent Gheorghe Rotaru, directorul Directiei Generale de Informatii a Apararii (DGIA), spunea intr-o conferinta de presa din luna mai 2002, ca toti ofiterii de informatii din armata sunt absolventi ai institutiilor de invatamant ale MApN si ca doar cativa au actionat, pentru perioade scurte, inainte de 1989, in alte structuri pe care a refuzat sa le nominalizeze. Potrivit sefului DGIA, "mii si mii de militari si civili, apartinand structurilor Ministerului Apararii Nationale, au fost verificati si avizati, fara a se inregistra nici o observatie din partea Aliantei Nord Atlantice".
Directia de Informatii Militare s-a unit cu Directia de Cercetare
Din motive neclare, fostele conduceri politice si militare ale MApN nu au avut curajul sa se implice radical in restructurarea serviciilor de informatii din armata. De data aceasta, primul pas a fost facut. Directia de Informatii si Reprezentare Militara a trecut in directa subordine a sefului Statului Major General, transformandu-se in J2 -"Intelligence " si absorbind fosta Directie Cercetare, condusa de generalul Nicu Apostu. La comanda J2 va ramane Sergiu Medar care a fost avansat la gradul de general maior. Generalul Medar va avea dubla subordonare: sefului SMG, dar si generalului Rotaru. (Doru DRAGOMIR)