Astazi, in cadrul targului de carte Bookfest, va avea loc lansarea volumui I al lucrarii "Miscarea legionara dupa Corneliu Codreanu (februarie 1938-septembrie 1940, Mecanismele schimbului de generatie)", semnata Ilarion Tiu. Aparuta la Editura Vremea, cartea se adreseaza publicului de specialitate, dar si tuturor pasionatilor de istorie.

a€  Jurnalul National: In zilele de azi, pline de scandaluri politice si cancanuri mondene, mai era nevoie de o carte de istorie?
Ilarion Tiu: Orice carte ce trateaza aspecte noi ale cunoasterii stiintifice sau ale societatii este binevenita. Cu atat mai mult o lucrare din domeniul istoriei, care in mod normal ar trebui sa lamureasca o chestiune controversata a trecutului. Important nu este sa scrii o carte, ci mesajul pe care-l transmiti cititorului. Din pacate, in zilele noastre pana si istoricii reputati au abandonat misiunea lor de analiza specializata a trecutului, preferand sa publice tone de documente de arhiva, care pentru un "consumator" nefamiliarizat cu tema nu spun nimic.


Continuitatea€  Ce aduce nou cartea ta?
Acest subiect va naste intotdeauna controverse, asa ca orice aduci nou, indiferent de cata documentare ai in spate, va starni "dezbateri". Lucrarea prezinta un moment "de cumpana", sa-i spunem, in Miscare, respectiv perioada post-Corneliu Codreanu. In general, studiile privind Legiunea au tratat "perioada Capitanului", pana in 1938. Istoricii au considerat ca aceasta faza a organizatiei a fost mai "spumoasa", deoarece gruparea condusa de Codreanu aducea in peisajul politic interbelic un mesaj extremist, de factura fascismului italian si nazismului german. Dupa moartea liderului fondator din noiembrie 1938, organizatia intra insa in deruta, etapa "sarita" din istoriografie. Dar in cei doi ani post-Codreanu, organizatia isi schimba structura de "cadre", mijloacele de actiune, echipa de conducere. Noii membri veniti acum vor asigura "suportul uman" pentru guvernarea legionara din 1940, dar si pentru miscarea de rezistenta anticomunista.


a€  Cui se adreseaza acest volum?
Cartea nu este un studiu rigid, adresat in primul rand comunitatii stiintifice. Am incercat sa folosesc un limbaj cat mai cursiv, pe alocuri jurnalistic. Asadar o recomand si "publicului larg". Este si o "radiografie" a societatii romanesti din acele timpuri. Multe dintre problemele sociale ale perioadei interbelice sunt actuale si astazi - lipsa de perspectiva a tinerilor, discrepanta intre discursurile triumfaliste ale politicienilor si realitatile din tara etc.


a€  Ce planuri de viitor ai in domeniul scrisului?
Eu sunt in situatia fericita de a fi un istoric detasat de lumea destul de rigida a institutelor de cercetare sau a universitatilor. Aici, la Jurnalul National, lucrez intr-o echipa la un serial privind istoria comunismului in Romania. Cercetarea privind Miscarea legionara m-a ajutat foarte mult si in intelegerea comunismului, cred ca cele doua curente sunt manifestari opuse ale acelorasi "frustrari sociale" din perioada interbelica. Pe viitor voi continua lucrul la acest proiect de la ziar, foarte util istoriografiei romanesti, iar in toamna va aparea al doilea volum al lucrarii "Miscarea legionara dupa Corneliu Codreanu" (ianuarie 1941-august 1944).


"Scrierea istoriei continua pe drumul cel bun""Pana in 1990, istoria Miscarii Legionare nu a fost cercetata, date fiind transformarile radicale prin care a trecut Romania, incepand mai ales cu 1944. Din 1990, tema a fost abordata cu interes, crescand fie pentru evolutia miscarii de la inceputuri pana la interzicerea ei in 1938, fie pentru etapa in care a fost la putere, in toamna anului 1940. Insa intervalul din februarie 1938, cand a fost instaurat regimul monarhiei autoritare si pana la abdicarea Regelui Carol al II-lea, in septembrie 1940, nu a format, pana in prezent, obiectul unei analize pe multiple planuri, pe temeiul unei cuprinzatoare documentari. Este ceea ce a facut Ilarion Tiu in volumul aparut prin grija Editurii Vremea care, an de an, sprijina studiile istorice. Volumul este o reusita. El urmeaza reperele statornicite ale scrierii istorice si anume: o solida documentare de arhiva; o atenta si nuantata analiza a informatiilor inedite si edite; o ordonare logica a expunerii; o perspectiva noua a temei, anume schimbul de generatie in conducerea Legiunii provocat de asasinarea de catre autoritati, in inchisori si in lagare, a grupului fondator si preluarea conducerii de elemente mai radicale; o expunere clara. Cand citesti volumul, ai un sentiment de satisfactie pentru lucrul bine facut; pentru ca scrierea istoriei continua pe drumul bun; pentru reusita unui istoric din promotia 2004".
(Academician Dinu C. Giurescu)


Prima carteUna dintre impresiile neschimbate ale copilariei (si daca ma gandesc mai bine singura, poate) e aceea ca a scrie o carte ar fi semn de inzestrare si putere deosebita. Un semn tarziu, daca nu-i o carte de poezie, facut din culmile unei "varste a intelepciunii". Si iata ca putin dupa implinirea a 25 de ani, Ilarion Tiu publica prima sa carte. Gazetar si istoric, in amandoua breslele se-aseaza sub semnul normalitatii unei (dorite) noi generatii. Dupa excesele demolarilor si denunturilor trecutului, Ilarion Tiu intra-n firescul muncii de cercetare: cauta zona mai putin cunoscuta din campul sau de investigatie si o strabate fara implicari afective ori partizanate politice, sintetizand informatii din toate sursele disponibile -   bibliografie de specialitate, documente de arhiva, memorii si jurnale, marturii ale supravietuitorilor. Fara a cauta sa se faca remarcat prin criticile aduse altora ori prin trucuri ieftine, de autor cu "opera mare" care include sub coperta ce-i poarta numele sute de pagini cu stenograme de sedinte ori documente, fara a selecta citari si referinte din v.i.p.-urile prezentului, istoricul face deja figura aparte printre aspirantii la succes. Sub semnul credintei lui Borges ca si paradisul e o biblioteca, si-a scris prima lui carte. (Lavinia Betea)