Orasul francez a reunit pentru doua zile primarii celor mai ambitioase orase europene in materie de ecologie.

Circulatie mai flexibila, alternativa la automobilele poluante sau solutii inteligente pentru problema eterna a deseurilor au fost citeva dintre temele discutate pe 22 si 23 mai la a cincea intilnire a primarilor Clubului din Strasbourg. Orasul alsacian a gazduit primari de orase din noua tari est-europene, care si-au prezentat cele mai inovative proiecte de mediu.

Ploiestiul, Aradul si Timisoara si-au trimis edilii sa prezinte pe malul Rinului cele mai bune practici si sa se plinga de dificultatile birocratice sau de mentalitate pe care le intimpina pentru orase mai ecologice. Gheorghe Ciuhandu, primarul din Timisoara, s-a laudat cu piata agroalimentara de gros, inaugurata anul trecut pe malul riului Bega, in urma unei investitii de peste 3 milioane de euro, precum si cu reabilitarea cartierelor istorice, un proiect cu deadline in 2008. „Au fost facute cu sustinere din partea guvernului german", declara Ciuhandu pentru Cotidianul. Cel mai greu i-a fost primarului timisorean sa se lupte cu adaptarea legislatiei romanesti, demers care l-a costat adesea prelungirea termenelor de executie a lucrarilor.

Alaturi de proiectul Eco-profit, tradus deja prin tehnologii ecologice introduse in 15 firme timisorene, Ciuhandu anunta un alt pas verde pentru orasul sau: un sistem de transport cu tramvai in zona urbana si periurbana, care va atinge o raza de pina la 25 de kilometri in jurul Timisoarei. „Facem un studiu de fezabilitate, pe care-l vom depune la Bruxelles", divulga Ciuhandu. Mentalitatea timisorenilor e uneori la fel de greu de urnit din loc, recunoaste acesta: „E dificil sa modifici modul de gindire al unor oameni de 40-50 de ani, care, urcati acum intr-o masina, nu mai coboara din ea".

Chiar daca, in opinia sa, birocratia europeana este uneori mai mare decit cea romaneasca, primarul Aradului, Gheorghe Falca, apreciaza „aplecarea" Comisiei Europeane spre dezvoltarea infrastructurii urbane. Aradeanul a prezentat proiectul de cosmetizare a zonelor de tramvai din municipiul de pe Mures, inceput in 2006, din care nu lipsesc reabilitarea strazilor, semaforizarea, unda verde pentru tramvai in intersectii, precum si un sistem video de monitorizare a intersectiilor. „Am acoperit deocamdata cinci kilometri. Anul acesta vom termina cel de-al doilea tronson, de 12 kilometri, pentru care vom plati 40 de milioane de euro", declara Falca pentru Cotidianul. „Nu le putem cere cetatenilor sa nu mai cumpere masini. Trebuie sa le oferim, mai degraba, alte solutii", isi sintetizeaza crezul primarul aradean.

Municipiul Ploiesti incearca sa gaseasca solutii ecologice la fel de pragmatice. Orasul prahovean a inceput acum doi ani ecologizarea transportului public, o data cu aparitia in trafic a cinci autobuze cu gaz petrolier lichefiat. „Alte 20 de astfel de mijloace de transport isi asteapta rindul. Proiectul insumeaza doua milioane de euro", declara pentru Cotidianul primarul Emil Calota. Ploiestenii sint asigurati ca vor vedea in scurt timp si autobuze care vor arde si alte tipuri de combustibil curat, precum gazul natural comprimat sau biodieselul. „Deocamdata nu sint insa compensate partial de guvern, asa cum se intimpla in alte state membre. Acest combustibil trebuie sa fie si ieftin, nu doar ecologic", se plinge edilul ploiestean. Pina in 2010, 10% dintre autobuzele din UE trebuie sa funtioneze pe baza de combustibil ecologic, iar pina in 2025 proportia acestora trebuie sa se dubleze. „Trebuie sa le spunem cetatenilor ca a detine doua-trei masini pe familie, cum se intimpla in anii ’70 in Occident, nu este o solutie", conchide Calota.

In ciuda diferentelor dintre municipiile pe care le conduc sau a orientarii politice distincte, cei trei primari romani prezenti la Strasbourg au avut solutii convergente pentru orase mai durabile: mai mult training pentru know-how in accesarea fondurilor europene, colaborarea cu alte orase si implicarea in proiecte a institutiilor private.

Lectii din erorile Occidentului „Incercam sa nu mai repetam greselile facute de occidentali in materie de urbanism", sintetizeaza prezenta edililor est-europeni la Strasbourg Dainis Ivans, responsabilul de mediu al capitalei letone Riga. Potrivit acestuia, 3.000 de autoturisme sint inmatriculate anual in Riga, oras cu 700.000 de locuitori. „Intregul fenomen este generat de dorinta populatiei de a ajunge cit mai repede la nivelul Europei Occidentale", spune Ivans.