In ultimii doi ani am fost martorii unei degradari a mediului politic din Europa de Est - degradare care se produce cu o viteza din ce in ce mai mare. Estul european pare blestemat; iesit din chingile comunismului, dupa o perioada dura de tranzitie a intrat intr-o adevarata vrie politica.
O maneta invizibila pare sa fi declansat tulburari in tari altadata apreciate ca "fruntas in intrecerea capitalista". Cele mai mari tari din primul val de aderare la UE (Polonia, Cehia, Slovacia si Ungaria) se confrunta cu probleme politice care par de nerezolvat - apreciaza publicatia germana Der Spiegel. Romania si Bulgaria - vesnicele codase - au primit o caracterizare dura din partea agentiei americane Stratfor: haos politic. Stratfor a apreciat ca "Uniunea Europeana, care urmeaza sa prezinte rapoartele de evaluare privind Romania si Bulgaria, trebuie sa decida cum pedepseste cele doua tari, pentru ca nu au reusit sa inregistreze progrese in reforme si pentru mediile lor politice tot mai haotice".
Romania: aderare nemeritata si deteriorare rapida
"Romania si Bulgaria au fost primite in Uniunea Europeana in special din motive politice si ideologice. Blocul comunitar este, inainte de toate, un experiment menit sa unifice Europa. Nici Bulgaria, nici Romania nu era pregatita sa adere la UE in 2007, insa <<oboseala extinderii>> incepuse deja sa se instaleze in statele membre si era improbabil ca vreuna dintre cele doua tari sa obtina alta sansa de a adera. Astfel, Comisia Europeana le-a dat unda verde, dar a insistat asupra reformelor", comenta Stratfor la inceputul acestei luni, preluata de Mediafax.
"Romania a reusit sa isi mentina coalitia guvernamentala fragila suficient cat sa intre in Uniune, dar dupa ce a devenit membra, situatia politica s-a deteriorat rapid si coalitia s-a destramat. Actualul blocaj dintre principalele doua partide ale tarii poate fi depasit numai prin alegeri anticipate, altfel criza politica va continua pana la alegerile prevazute pentru 2008. UE este nemultumita de aceasta instabilitate, precum si de demiterea ministrului Justitiei Monica Macovei, care au condus la incetarea procesului de reforme", mai arata Stratfor.
Haos politic in Bulgaria
"Bulgaria a fost de asemenea afectata de haos politic si un ritm lent al reformelor, scandalurile de coruptie impiedicand statul sa indeplineasca cerintele Uniunii. Blocul comunitar este foarte ingrijorat de crima organizata din aceasta tara, care s-a raspandit in aproape toate domeniile", considera Stratfor. "UE monitorizeaza atent situatia de la Bucuresti si Sofia. Desi nu se astepta ca vreuna dintre cele doua tari sa finalizeze reformele cerute in primele sase luni de la aderare, Bruxellesul spera macar sa vada semne de progres. In schimb, reformele au stagnat, iar situatia politica din cele doua state este mai grava decat inainte de aderare", mai comenta agentia citata. Uniunea trebuie sa decida cum pedepseste cele doua tari, iar comisarul pentru Justitie, Franco Frattini, a sugerat deja ca elaboreaza restrictii care ar putea duce la suspendarea fondurilor destinate Romaniei si Bulgariei. State membre ca Franta, Marea Britanie, Suedia si Olanda au criticat Comisia pentru atitudinea prea "prietenoasa" si fac presiuni pentru suspendarea fondurilor, adauga sursa citata.
Frattini si Rehn flutura salvgardarea
Franco Frattini a declarat la inceputul lunii, intr-un interviu publicat in Vocea Europei si cotidianul Le Figaro, ca va recomanda activarea clauzei de salvgardare daca Romania si Bulgaria nu isi vor intensifica lupta impotriva coruptiei, transmite Mediafax. Intrebat daca ar avea "curajul politic" de a face acest lucru, Frattini a raspuns "da, bineinteles", explicand ulterior ca aceasta clauza va fi activata daca cele doua tari nu vor inregistra progrese in lupta impotriva coruptiei si nu isi vor consolida sistemul judiciar. Potrivit lui, Comisia Europeana are obligatia juridica de a lua aceasta decizie, avand in vedere faptul ca aceste clauze de salvgardare sunt mentionate in Tratatele de Aderare ale Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, daca cele doua tari nu isi indeplinesc obligatiile.
Comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, a declarat pe 30 mai intr-un interviu acordat cotidianului Le Monde, ca daca vor exista motive obiective, Comisia Europeana trebuie sa decida activarea clauzelor de salvgardare in cazul Romaniei si Bulgariei.
Rehn a raspuns astfel intrebarii "Va indrazni Comisia Europeana sa aplice clauzele de salvgardare ca urmare a bilantului deplorabil in ceea ce priveste lupta impotriva crimei organizate si a coruptiei?". "Daca exista motive obiective, Comisia trebuie sa decida clauze de salvgardare. Este o problema de credibilitate a procesului de extindere", a explicat Rehn. (George DAMIAN)
Ungaria, din elev model in caz social
"Rezultatul a fost senzational. Cand premierul ungar Ferenc Gyurcsany a castigat la limita in alegerile de anul trecut a reusit o performanta neatinsa de predecesorii sai: a fost reales. Luna de miere a fost insa una scurta", scrie Der Spiegel.
Premierul Gyurcsany aparat cu umbrele de furia protestatarilor "Vorbind in fata unui grup de membri de partid la scurt timp dupa alegeri Gyurcsany a recunoscut ca i-a mintit pe unguri in timpul campaniei electorale si nu a dezvaluit adevaratele scopuri ale promisiunilor financiare. Aceasta recunoastere neobisnuita a scapat in public si din acel moment in Ungaria s-a dezlantuit un razboi politic", sintetizeaza publicatia germana situatia politica de la Budapesta. Saptamanalul german isi continua analiza afirmand ca "Diviziunile dintr-o tara deja profund divizata din punct de vedere politic s-au adancit si mai mult de atunci. Toamna trecuta sute de mii de demonstranti au cerut demisia lui Gyurcsany, iar mai multi cetateni s-au angajat in lupte de strada cu politia. Chiar si ziua nationala, 15 martie s-a transformat intr-o incercare de forta, strazile Budapestei fiind din nou pline de baricade in flacari. Intre timp Gyurcsany a ramas neimpresionat de proteste insistand sa ramana premier si sa-si promoveze reformele".
"Alta data un elev model printre statele membre UE, Ungaria s-a transformat intr-un caz social. Deficitul bugetar este de de 10 la suta si au ramas foarte putine urme din dinamismul economic al anilor '90. Pentru a-si pune tara pe linia de plutire, socialistul Gyurcsany a pariat pe o abordare neo-liberala. Intre timp, populistul Orban se asteapta ca in cazul in care majoritatea ungurilor vor vota impotriva planurilor guvernamentale la referendumul din toamna, uratul premier va putea fi in sfarsit sa fie demis", incheie Der Spiegel analiza Ungariei. (Luciana POP)
Polonia, frontul impotriva declinului moral
"Prima republica poloneza a luat sfarsit atunci cand tara a fost impartita la sfarsitul secolului al XVIII lea, a doua cand Hitler a atacat Polonia in 1939, iar a treia in toamna anului 2005 cand conservatorii frati Kaczynski au castigat alegerile parlamentare si prezidentiale. Acum polonezii traiesc in a patra republica, conform celor doi frati Kaczynski, presedintele Lech si premierul Jaroslaw", arata Der Spiegel.
"O parte a campaniei lor s-a bazat pe curatarea a ceea ce ei au numit patologiile erei de dupa caderea comunismului: injustitia sociala, decaderea morala, o politica externa slaba, si mai presus de toate fostii comunisti care au castigat pozitii de influenta in economiei si guvernare. Fratii Kaczynski numesc aceasta retea moderna de fosti comunisti <<uklad>> - <<sistemul>>. Ei vor o revizuire a biografiilor birocratilor, profesorilor, jurnalistilor si politicienilor in legatura cu posibilele contacte cu posta politie secreta" - in aceasta forma prezinta Der Spiegel situatia din Polonia.
"In batalia pentru stabilirea celei de-a treia republici, fratii Kaczynski au cautat aliati in colturi diverse ale spectrului politic, inclusiv in Liga Familiilor Poloneze (LPF), un partid catolic nationalist. Roman Giertych, ministrul Educatiei si liderul LPF desfasoara in prezent o campanie pentru eliminarea <<propagandei homosexuale>>. In Parlamentul polonez, aliatii sai sprijina o propunere legislativa de eliminare a avorturilor in viitor. Tatal lui Giertych, Maciej, membru al Parlamentului European a recunoscut ca este un admirator al fascistului spaniol Franco", mai arata publicatia citata. (Luciana POP)
Cehia, intelegeri murdare
"Dupa blocajul aparut in urma alegerilor parlamentare, anul trecut, in iunie, premierului ceh Mirek Topolanek i-au trebuit sapte luni de discutii, negocieri si targuieli pentru a-si forma Guvernul", sustine Spiegel referindu-se la situatia din Republica Ceha. In acest context se aminteste ca fragila coalitie de la Praga, formata din liberali (ODS), crestin - democrati si verzi abia a reusit sa guverneze, abia dupa ce Topolanek a reusit sa convinga doi membri social democrati ai Parlamentului sa treaca in tabara independentilor si astfel sa se poata baza pe votul lor. "Cel putin unul dintre ministri, Jiri Cunek, s-a aflat sub tirul constant al criticilor pentru comentariile scandaloase facute la adresa tiganilor", noteaza Der Spiegel, precizand si ca ministrul respectiv este anchetat pentru coruptie. Disputele din coalitia de la Praga s-au amplificat si ca urmare a amplasarii scutului american anti-racheta, pe teritoriul Cehiei, verzii fiind impotriva acestui proiect pe care insa liberalii lui Topolanek il sprijina. "La Praga exista o traditie a guvernelor subrede. Nici un scrutin din ultimii zece ani nu a produs o majoritate clara. Drept urmare, social democratii si liberalii au guvernat in cadrul unor coalitii neoficiale. Cele doua partide au fost nevoite sa isi negocieze fiecare proiect politic concret si fiecare luare de pozitie economica majora", explica ziarul german. De altfel, mentioneaza analiza citata, coalitia de guvernare dintre social democrati si doua partide conservatoare a beneficiat doar de un vot majoritar in parlament si, ca urmare, a fost condusa de trei prim-ministri. "Rezultatul catastrofal obtinut in alegerile europene a dus la caderea lui Vladimir Spidla; Stanislav Gross nu a putut explica cine a platit pentru resedinta sa luxoasa de la Praga, iar JirĖ Paroubek a fost incapabil sa consolideze victoria partidului sau in fata liberalilor", arata Der Spiegel referindu-se la cei trei ex premieri. Una dintre concluziile autorilor comentariului suna astfel: "Chiar Revolutia de Catifea din 1989, ca toate schimbarile epocale din statele vecine - nu a fost o revolutie, ci un acord negociat la o masa rotunda. Si, intr-adevar, in ochii multor cehi, mirosul targului murdar incheiat atunci se resimte in aproape fiecare decizie politica luata in prezent". In Republica Ceha, unde scriitorul si moralistul Vaclav Havel a devenit, in 1993, presedinte, economia este in crestere cu sase procente. Cu toate acestea, cehii sunt din ce in ce mai deziluzionati fata de castigurile democratiei, doar 60% dintre cei cu drept de vot dorind astazi sa se mai prezinte la urne, remarca, in final, comentariul din Der Spiegel. (Luciana POP)
Slovacia, sub semnul retoricii sociale populiste
Punctand situatia politica din Slovacia, care a stat sub semnul retoricii sociale populiste, publicatia germana sustine ca actuala administratie de la Bratislava reprezinta una dintre cele mai bizare coalitii din Europa. Pentru ca, mentioneaza publicatia, Robert Fico, un social democrat declarat, conduce un Cabinet care include atat extremistii de dreapta cat si partidul lui Vladimir Meciar, cel care a fost la un pas de a transforma Slovacia intr-o dictatura, dupa declararea independentei, in 1993. "In comparatie cu alte tari din restul Europei, Slovacia s-a dezvoltat incet. Meciar a tinut opozitia si presa sub control, in vreme ce sustinatorii sai detineau controlul companiilor de stat", comenteaza Der Spiegel. Care aminteste insa ca abia in 1998, o larga alianta, formata din partide democratice a reusit sa il debarce de la putere pe Meciar, cel putin temporar, iar premierul liberal conservator Mikulas Dzurinda a putut, in sfarsit, sa indeplineasca promisiunile economice din 1989 prin adoptarea neo-liebralismului. (Luciana POP)